Adresa bisericii: 325500 Moldova Nouă, str. Pârvareca, f.n.
Adresa casei parohiale: –
Paroh: Pr. iconom stavrofor REMUS CĂTA
N: 28.05.1972 – Deva, jud. Hunedoara
Hirotonit în anul 1995.
Preot la Moldova Nouă din anul 2002.
Tel.: 0765268738;
Email: pr.remuscata@yahoo.com
Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” este situată la intrarea în Moldova Nouă (dinspre Oraviţa), reprezentând un
punct de atracţie prin ineditul aşezării dar şi un loc de reculegere pentru credincioşii din Cartierul Oraşul Nou. Locaşul de cult a fost construit în anul 1996. Biserica actuală a fost adusă de primarul Mihai Cărăbaş, din Maramureş, unde a fost ridicată prima dată şi de acolo a fost desfăcută bucată cu bucată şi montată din nou în acest oraş şi în locul unde se află şi în prezent. Ctitorii ei sunt primarul oraşului Mihai Cărăbaş şi credincioşii din cartierul Oraşul Nou, în frunte cu preoţii de atunci: Iova Megheleş, Dorin Nistoran şi Marcel Mărculescu. Totuşi se pare că a existat înainte o bisericuţă sub numele de „biserica exilaţilor” pentru că, aşa cum spune legenda, un preot bătrân din localitatea de la Dunăre îşi trimitea, dintr-un motiv sau altul, colegii tineri să slujească cuvântul Domnului în această bisericuţă.
Este prima biserică ortodoxă română din Cartierul Oraşul Nou, iar până în acel moment credincioşii frecventau singura biserică românească şi anume biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe”, care se afla la 4 km distanţă. A fost construită de Primărie cu gândul de a servi drept capelă mortuară (dovadă şi amplasarea ei în preajma cimitirului nou înfiinţat tot în anul 1996). Apoi s-a simţit nevoia slujirii săptămânale în biserică (chiar zilnice) pentru credincioşii acestei părţi a oraşului care, cum spuneam, nu aveau locaş de cult. Biserica a fost construită în întregime din lemn iar ulterior a fost tencuită pe exterior în scopul izolării termice. Interesant este faptul că şi-a păstrat denumirea de „capelă”, aşa cum este cunoscută şi azi de toţi credincioşii zonei. Acoperişul este în patru ape, din grinzi de lemn acoperit cu tablă zincată de la început.
Stilul bisericii este foarte cunoscut şi des întâlnit şi anume acela de corabie cu naos, altar şi turn tot din lemn care ulterior s-a tencuit în exterior (turnul servea anterior drept clopotniţă; în prezent clopotniţa este în curtea bisericii), iar apoi în 2006-2007 s-a adăugat şi pronaosul, având dimensiunile de 17,80 m x 8,30 m. Iconostasul este sculptat manual în lemn şi pictat, fiind executat la Alba Iulia.
Târnosirea bisericii s-a făcut la 22 septembrie 1996 de către ÎPS Laurenţiu Streza, pe atunci Episcopul Caransebeşului, când i s-a atribuit hramul „Sf. Împ. Constantin şi Elena”.
După târnosirea din 1996 biserica a fost doar tencuită în exterior (2000) şi nu a mai suferit modificări până în anul 2006 când s-au placat pereţii interiori cu vată minerală şi rigips în vederea izolării deoarece, fiind în câmp deschis şi vântul puternic, era foarte rece. A fost resfinţită în acel an 2006, după ample lucrări de renovare la interior şi exterior, de către PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului. De la această dată locaşul devine biserică de parohie prin decizia PS Lucian. După sfinţire, în anii următori s-a construit pronaosul (2007), s-au construit clădirea pentru lumânări şi centrala termică (2007-2008), s-a refăcut şi consolidat podul bisericii, balconul corului (2007-2008), dotarea cu apă curentă (2008). Biserica se află într-o stare de conservare foarte bună, fiind dotată și cu climă (aer condiţionat). Biserica parohială este situată în incinta cimitirului, cu o suprafaţă totală de 5 ha, din care parohia deţine sub forma concesionării cu titlu gratuit 1.200 mp, ce reprezintă biserica şi curtea bisericii.
În anul 2009, luna iulie, au început lucrările de pictură murală şi s-au finalizat în 2010, luna martie. Pictura a fost realizată de Rita
Aldea şi fiul ei Dan Vulcan din Reşiţa. Sfinţirea picturii s-a făcut în 21 mai 2010 de către PS Lucian, Episcopul Caransebeşului.
Lista preoţilor: Megheleş Iova (1996), Dorin Nistoran (1996-1998), Marcel Mărculescu (1996-2005), Iulian Selaje (1999-2006), Laurenţiu Panciu (2013-2015) şi Remus Căta (din 2002 – prezent).