Adresa casei parohiale: 325502 Moldoviţa (Moldova Nouă) nr. 14B
Paroh: Pr. IONEL PRISECARUN: 30.01.1980 – Pașcani, jud. Iași.
Hirotonit în anul 1999.
Preot la Moldovița din anul 2018.
Tel.: 0741530762;
Email: simplitate1@gmail.com
Moldovița este situată spre nord de Moldova Nouă. Localitatea Padina
Matei s-a decretat parohie în anul 1929 și i s-a atașat Moldovița ca filie. Moldovița se mai numește și Ștaierul Boșneagului sau Karlsdorf. Localitatea nu avea biserică, decât o capelă improvizată și școală primară. Ortodocșii țineau sărbătorile pe stil vechi.
Satul este atestat documentar în anul 1773 când, din Steierul Austriac, stăpânirea a adus stânjenari şi cărbunari pentru direcțiunea silvică din Oravița, din care câteva familii au fost dirijate spre topitoarele din Moldova Nouă, așezându-le pe poiana Moldovița. Acestea și-au construit 10 colibe (Hütten) în jurul unui izvor, luând naștere Colonia Ștaierdorf. În 1780 din colonia părăsită Radimna s-au mutat mai mulţi inşi în Ștaierdorf (Moldovița). Au mai venit coloniști din Austria și Tirol, mărindu-se colonia. Aici sosesc și câțiva şvabi din jurul Vârșețului. Prințul Carol dă numele de Carlsdorf, Ștaierului. În 1797, la Moldovița au emigrat din Lorena din cei ce erau lucrători la pădure: Sontag, Rolans, Jardin, Dubois, Buling, Belgram. Dintre aceștia, trăiau până nu departe de anul 1938 familiile Dubois, Sontag, iar familia Belgram a vieţuit în Moldova Nouă.
În războiul cu francezii din 1806-1810 lucrările la minele din Moldova Nouă s-au sistat, punându-se capăt progresului acestei colonii. La Moldova Nouă, respectiv la minele de acolo, lucraseră și români. După acest război, li se interzice românilor de a mai lucra la aceste mine și se aduc nemți din Ștaierul Moldovița. Parte din nemți se retrag la Anina și Reșița unde în 1790 se descoperă bogate zăcăminte de huilă, iar altă parte din ei se îndreaptă şi spre Bocșa.
Moldovița nu avea biserică, serviciile religioase făcându-se în sala de învățământ.
Piatra de temelie a fost pusă de ieromonahul Glicherie Moraru (în 1969-1970) care a săpat fundația bisericii de unul singur. Actuala biserică parohială s-a zidit în anii 1974-1976, prin grija neobositului preot Gheorghe Mihoc.
Biserica a fost sfințită de Dr. Nicolae, Mitropolitul Banatului, în anul 1976. Pisania se găsește pe peretele pridvorului, textul ei fiind următorul: Această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1974-1976. A început construcția bisericii preotul Glicherie Moraru. Primul preot paroh a fost preotul Gheorghe Mihoc. În anii Domnului 2011-2012 s-a împodobit cu pictura murală stil bizantin această biserică în zilele Preasfințitului Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului, fiind protopop Văran Ion,preot paroh Radu Ţenovici, epitrop Rață Gheorghe,cântăreț strană Turcin Gheorghe. Pictura a fost făcută de mâna lui Mihai Bofan.
Biserica are formă de corabie, cu dimensiunile 13,80 x 5,90 m. La fundație s-a folosit piatra, iar zidurile sunt făcute din cărămida arsă. Acoperișul este din tablă, ca şi pe turn, bolta semicilindrică este din beton, iconostasul din zid, pardoseala din mozaic. Marea parte a materialelor au fost sponsorizate de Intreprinderea minieră de la Moldova Nouă.
Prima pictură aparţine unui student Eugen Pentius, făcută în 1977-1978. A doua pictură a fost realizată în anii 2011-2012 de către pictorul Mihai Bofan.
În 1998-1999 s-a făcut o renovare mai amplă a bisericii în timpul păstoririi pr. Ioan Lăpuște. În anii 2008-2009, păstorind pr. Belu
Bogdan, s-a renovat turnul bisericii și s-a instalat centrală la biserică. Renovarea Sfintei Mese şi ridicarea troiței s-au efectuat de epitropul Rață Gheorghe.
În anii 2014-2015, s-au înlocuit geamurile bisericii și ale casei parohiale (ridicată în 2005). S-a renovat din nou turnul bisericii, s-a pavat o parte din curtea sf. locaș.
Lista preoţilor este următoarea: Glicherie Moraru, Gheorghe Mihoc, Ioan Lăpuște (1997-2004), Belu Bogdan (2005-2009), Radu Țenovici (2009-2014), Alin-Ioan Rada (2014-2018), Ionel Prisecaru (2018-prezent).