Biserica „Înălţarea Domnului” Borlova – ridicată în anul 1885
categ. I rural B; 192 familii cu 687 credincioşi
Adresa bisericii: 327406 Borlova nr. 211, comuna Turnu Ruieni
Adresa casei parohiale: 327406 Borlova, nr. 210, comuna Turnu Ruieni
Paroh: Protopop iconom stavrofor VIRGIL-CONSTANTIN VOINEAN: 01.05.1982 – Suceava, jud. Suceava
Hirotonit în anul 2006.
Paroh la Borlova din anul 2007.
Tel.: 0729145897;
Email: virgil.voinea@yahoo.com
Parohia este situată în satul Borlova, comuna Turnu-Ruieni, județul Caraș-Severin. Satul Borlova se află aşezat pe ambele maluri ale râului Sebeş, la poalele de nord-vest ale Muntelui Mic, la 13 km spre răsărit de municipiul Caransebeș. Conform Enciclopediei Geografice a României, redactată de Dan Ghinea, prima atestare documentară a Borlovei datează din anul 1467. Monografia Banatului, întocmită de Ion Lotreanu, ne furnizează data de 1510, fiind vorba despre un document în care apare un anume Ioan Costa de Borlova. Istoricul Coriolan Suciu crede că localitatea este atestată documentar abia în anul 1519, menţionând că a trăit aici un oficiant de stat cu numele Costa Ianăș; personajul e însă aceeaşi persoană cu Costa de la 1510. Borlova mai este amintită apoi în 1751, în 1757 când avea 115 case, la 1774 – 171 de case, în anul 1910 – 340 de case și 1.665 de locuitori; în 1935 avea 368 de case și 1.466 locuitori, iar în 2002 avea 1.501 locuitori. Pe malul râului Borlova era vatra sa, de la început până în anii 1770-1775, când din ordinul împărătesei Maria Tereza, unele sate din graniţa de răsărit a imperiului au fost coborâte de-a lungul şoselelor. Printre aceste sate a fost şi Borlova, care după ce a fost strămutat pe vatra actuală, a fost vizitat de Iosif al II-lea în 1775. Borlova a mai avut trei biserici, cea de astăzi fiind a patra. Prima biserică a fost din lemn, ridicată la 1718, pe locul numit Gruneţ, locul unde se afla înainte vechea vatră a satului, pe râul Borlova. Pentru că satul a început să se mute pe malul râului Sebeş, credincioşii ortodocşi din Borlova şi-au ridicat o altă biserică tot de lemn în locul numit Obrejii. Aceasta a dăinuit până la 1812. Când satul s-a aşezat pe vatra actuală, strămoşii noştri şi-au construit o a treia biserică în mijlocul satului, de data aceasta din piatră. Aceasta a fost edificată între anii 1810-1812, însă borlovenii s-au bucurat puţin timp de această biserică, deoarece în 1864 turnul și biserica au fost afectate de cutremur, astfel s-au văzut nevoiți să înceapă construirea unei noi biserici.
Biserica cu hramul Înălţarea Domnului s-a ridicat în 1875-1885, fiind sfinţită în 1886, la Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, de către arhimandritul Filaret Musta. [PISANIA] Pisania, pusă la intrarea în biserică, prin conținutul ei ne introduce în istoria acestei biserici: „Această sf. Biserică s-a zidit la anul 1885 pre spesele comunei bisericeşti. gr. ort. rom. Borlova. Sub domnia glorioasă a Maestății Sale Regelui nostru apostolic Francisc Josef I, fiind episcop diecezan Ilustreţea Sa Ioan Popasu, ca paroh Mihail Drăgălina, ca președinte al comitetului Zaharie Ianoșel și ca notariu al comit. Ioan Rădoi învățător, epitropi Martin Musteța, Antonie Musteța și Nicolae Jigoria. Eară zugrăvirea și tâmpla acestui s. locaș Dumnezeiesc s-a făcut la anul 1903 pre spesele comunei bisericeşti și jertfele benevole ale unor credincioși, în timpul păstoririi Prea sfințitului episcop diecezan Nicolae Popea, fiind paroh Elisei Drăgălina, președinte al comitetului Zaharia Ianoșel, notar Ioan Rădoiu învăţător pensionar și epitropi: Arsenie Musteța, Andreiu Ferdianu și Petru Ursulescu. Părintele Dimitrie Grama, imediat după ce a fost instalat preot la Borlova în 2 noiembrie 1947, a început renovarea bisericii în interior şi exterior. Această lucrare a părintelui a fost încununată de sfinţirea bisericii renovate de către episcopul Veniamin Nistor, în ziua de 14 octombrie 1948. Casa parohială a fost construită după anul 1947, din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă; este compusă din două camere și dependințe.
Biserica este zidită din piatră şi cărămidă arsă, în stil baroc, având lungimea de 25 m și lățimea de 10 m; este acoperită cu tablă de aluminiu. Turnul clopotniță construit din cărămidă arsă este acoperit cu aramă, iar bolta semicilindrică din scândură este acoperită cu tablă, cum s-a spus. Ușile de la intrare sunt sculptate în lemn de stejar masiv. Planul a fost întocmit de arhitectul Adrian Diaconovici din Caransebeş iar lucrarea a fost executată de maeştri Filip Bâju, Nicolae Bugariu, Gheorghe Suciu şi Nicolae Novăcescu din Caransebeş.
Biserica a rămas în alb până în 1903 când, sub păstorirea preotului Elisei Drăgălina, a fost pictată în ulei de către pictorul Ion Zaicu. În 1904, la 15 august, pictura bisericii a fost antesfinţită de către protopopul Andrei Ghidiu, însoţit de mulţi preoţi din Caransebeş. Iconostasul este lucrat în 1903 din lemn de tei, sculptat de către Iosif Bosioc din Berlişte, iar poleitura lui a fost executată de către maestrul Eugen Spang. În anul 2007, prin purtarea de grijă a noului paroh Virgil Voinea se restaurează iconostasul de către Rita Aldea. Iar la data de 2 februarie 2008, credincioșii parohiei s-au bucurat de prezența P.S. Sale Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului, care a sfințit lucrările efectuate. În anul 2009 s-a acoperit biserica cu tablă de aluminiu și în 2015 s-au efectuat lucrări de renovare la exteriorul sfântului lăcaș.
Șirul preoților: popa Gheorghe (1720), Dimitrie Popovici (1718-1774), Nicolae Drăgălina (1794-1848), Ioan Drăgălina (1848-1882), Mihail Drăgălina (1882-1896), Elisei Drăgălina (1897-1917), Patriciu Drăgălina (1917-1925), Nicolae Cojocariu (1925-1942), Simion Stanca (1942-1947), Dionisie Iavorschi (1947), Dimitrie Grama (1947-1960), Andrei Jucos (1960-1975), Miron Brebenar (1975-1977), Lazăr Magheți (1978-1987), Nicolae Oțican (1987-1999), Ciprian Negoiță (1999-2002), Ioan Tărcuță (2002-2007), Virgil Constantin Voinea (2007 și în prezent).
Prima şcoală apare în 1808. Tot în Borlova a existat un cor mixt încă din anul 1886 care a purtat două denumiri: Corul Vocal al plugarilor (1886), Corul Căminului Cultural „Generalul Ion Drăgălina”, începând cu anul 1938. Se amintește și despre Corul de copii din Borlova, care a cântat sub conducerea învățătorului Nistor Boșcaiu cu ocazia „vizitațiunii canonice” a patriarhului Miron Cristea (1937). Între anii 2003-2005, la inițiativa preotului Ioan Tărcuță şi cu colaborarea doamnei profesoare Ana Cocie și a altor oameni de cultură, se redactează la Borlova foaia parohială de spiritualitate „Înălțarea”.
În prezent parohia desfășoară în mod organizat diferite activități sociale, având ca principală preocupare ajutorarea persoanelor cu nivel scăzut de trai, în special bătrâni, copii cu probleme sociale deosebite, orfani şi persoane cu handicap, care beneficiază de ajutoare materiale. Activitatea culturală a parohiei se desfăşoară în paralel cu celelalte. Dat fiind faptul că între Biserică şi şcoală există o strânsă legătură, se organizează o serie de manifestări culturale, precum: serbări cu piese tematice, organizate la diferite sărbători, concurs de poezii religioase, şi altele. Se organizează în mod regulat așa-numitele săptămâni duhovniceşti, care au scopul de a catehiza credincioșii și de a dinamiza viața duhovnicească în parohie. De asemenea în parohie se desfășoară activități catehetice, prin grupul de mici cateheți care s-a format în urma implementării Proiectului Patriarhiei Române și al organizației World Vision – România Hristos împărtășit copiilor.