Biserica „Învierea Domnului” – ridicată în anul 1838.
categ. II rural B; 86 familii cu 276 credincioşi (parohie)
24 familii cu 59 credincioși (filie)
Adresa bisericii: 327297 Delineşti nr. 149, comuna Păltiniş
Adresa casei parohiale: 327297 Delineşti nr. 37, comuna Păltiniş
Paroh: Preot iconom-stavrofor EUGEN-FABIAN DANILESCUN: 13.10.1983 – Cujmir, jud. Mehedinţi
Hirotonit în anul 2007.
Preot la Delineşti din anul 2007.
Tel.: 0765822990;
Email: eugen.danilescu@yahoo.com
Parohia este situată în satul Delineşti, comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin. Satul este aşezat pe malul stâng al râului Pogonici, aflându-se la jumătatea distanței dintre oraşele Caransebeş şi Reşiţa. Se învecinează cu satele Apadia, Ohabiţa, Rugi, Cornuţel-Banat şi Păltiniş. Satul Delineşti este atestat documentar în anul 1433, sub numele Dănileşti. Pe teritoriul satului Delineşti au mai existat 3 sătuleţe: Pogonici-pomenit pentru prima dată în 1397; Topliţa-amintit în 1411; Lăţcani – menționat la anul 1433 împreună cu satul Delineşti. Treptat, aceste sătuleţe s-au desfiinţat (Lăţcani – 1563; Pogoniciul – 1647; Topliţa – 1648) din cauza invaziilor turceşti şi s-au contopit cu satul Delineşti. Recensământul din 1690-1700 arată că Delineştiul făcea parte din districtul Caransebeş. În 1717 avea 62 de case. Satul mai este amintit în 1745, 1751, 1757 când avea 145 de case. Delineştiul a avut numeroşi proprietari: Petru Novacovici (1779-1801), Iosif (1801-1808), Leitzner Ianoş (1808-1824), Demeter şi Alexandru Mangyarly (1824-1835), Aristide de Mangyarly (1835-1882), Pia (1882-1888), Emilia Creţin (1888-1913) şi ultimul proprietar Porodi. În anul 1882, la înmormântarea marelui proprietar şi ctitor, Aristide Mangyarly, a luat parte şi episcopul Ioan Popasu, totodată vizitând şi parohia. În 1910 Delineştiul are 1.156 locuitori şi 205 case. În 1935 are 1.020 de locuitori şi 235 de case. În 1992 în sat vieţuiau 527 de credincioşi ortodocşi, iar în 2002 erau 459 de ortodocşi.
Satul a avut o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea (1713-1714), cu hramul „Învierea Domnului’’, incendiată în anul 1788 în timpul războiului austro-turc; peste puţin timp, s-a rectitorit alt sfânt lăcaş. Cu materialul bisericii vechi din Delineşti s-a reclădit din lemn biserica din Zlagna în anul 1834. Din 1838 datează actuala biserică. Reparaţii capitale au fost efectuate în 1971. În 19 oct.1997 a fost sfinţită de către I.P.S. Laurenţiu Streza, în urma lucrărilor de renovare şi pictare a bisericii. În anul 2013 întregul mobilier al bisericii a fost reînnoit, acesta fiind din lemn sculptat. Parohia a avut o casă parohială veche care s-a vândut, ridicându-se alta nouă în anul 2008, cu ajutorul credincioşilor.
Biserica actuală, în stil baroc, este aşezată pe un deal ce domină întreaga zonă, este înconjurată cu un zid de piatră, fiind ridicată din contribuţia credincioşilor şi a fostului proprietar din Delineşti, Aristide de Mangyarly, în anul 1838. Este construită din piatră şi cărămidă, cu dimensiunile de 22,50 x 7,50 m, acoperită cu tablă galvanizată; bolta e din cărămidă, iconostasul de zid, pardoseala placată cu marmură. Pe latura nordică sunt două contraforturi puternice de susţinere a zidului bisericii.
A fost pictată în frescă în anul 1869 de către pictorul Mihail Velceleanu din Vasiova. Această pictură s-a degradat, fiind repictată tot în frescă de către Florica şi Eugen Papici, în timpul preotului I. Cădariu.
Șirul preoților: Martin (1745-1751), Efrem Grozăvescu (1731-1736), Petru Ianoşovici (recte: Ianoş, român; 1812), Ioan Chincia (contemporan cu pr. Ioan Păcurariu), (Alexandru Daia şi Ioan Păcurariu (1838-1843), cu capelanii Nicolae Daia şi Nicolae Păcurariu; Atanasie Petrovici şi Petru Daescu până la 1882, Teodor Munteanu (1882-1939), Roşca Coriolan (1939-1951), Teodor Morar (1951-1966), Pop Romulus (1966-1971), Ioan Cădariu (1971 – 2007), Eugen Danilescu (2007 – până în prezent). Cântăreţi de seamă ai bisericii au fost: Aurel Dan, Imbrescu Ilie, Lupşoreanu Simion.
Localitatea avea – în 1776 – o şcoală comună cu Apadia. Parohia, în perioada posturilor, organizează săptămâni duhovniceşti cu seri de catehizare, la care participă credincioşii împreună cu preoţi invitaţi din alte parohii. Se organizează pelerinaje la mănăstirile din ţară şi se desfăşoară periodic activităţi de ajutorare pentru familiile nevoiaşe, sinistraţi din ţară, cât şi de peste hotare. Aceeași parohie contribuie periodic la buna desfăşurare a cantinelor sociale din cadrul episcopiei cu alimente şi bani de la credincioşi.
Filia Ohabița
Filia se află în satul Ohabiţa, comuna Păltiniş, judeţul Caraş-Severin. Satul este situat la 15 km sud-vest de Caransebeş. Se învecinează cu Delineşti la vest şi cu Rugi la est. Este atestat documentar la 1433, când aparţinea familiei Bizerea. Satul e brăzdat în cotituri de pârâiaşul Pogonici. În 1910 erau 345 de locuitori şi 52 de case, în 1935 avea 394 de locuitori şi 81 de case, iar în anul 2002 vieţuiau 121 de locuitori, din care ortodocşi 112 şi baptişti 9. În prezent sunt 74 de parohieni şi 30 de case.
A existat o biserică construită din lemn cioplit cu barda în jurul anului 1800, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, fără pictură, iar pardoseala a avut-o din lut; a fost acoperită cu şindrilă. Unii autori o consideră mult mai veche. Aceasta a fost declarată monument istoric, apoi, pentru că era într-o stare avansată de degradare, a fost radiată de pe lista monumentelor istorice şi demolată. În 2013, întregul mobilier al bisericii noi a fost reînnoit, cu altul din lemn sculptat, fiind înlocuite şi uşile împărăteşti. Parohia a avut o casă parohială care a funcţionat ca şcoală confesională prin anul 1900; aici locuia şi preotul paroh. Școala a rezistat până în anul 1947. Casa, astăzi, nu mai există datorită degradării, fiind demolată în 1972. Parohia deţine o nouă casă parohială, compusă din 2 camere şi dependinţe.
În prezent, satul posedă o biserică construită în anul 1985, din ciment şi cărămidă, acoperită cu tablă galvanizată, având dimensiunile: 11,30 x 5,40 m. A fost pictată în tempera de pictorii Eugen şi Florica Papici în anul 1989. În 15 iulie 1990 a fost sfinţită de către mitropolitul Nicolae Corneanu în urma lucrărilor de renovare şi pictare a bisericii, sub păstorirea preotului Ioan Cădariu.
Șirul preoților: Simion Ianoşel (1801-1846), Ioan Ulcăteanu (1900-1908), fiind şi învăţător; Teodor Munteanu (1908-1915), a suplinit parohia fiind preot în Delineşti; Petru Dalea (1915-1934), Adrian Cioloca (1934-1941), Pavel Goanţă, din Apadia, suplineşte parohia (1941-1942), Ioan Ferciug (1942-1944), Ioan Bădeţ din Bucovina (1944-1945), Constantin Viniţchi (1945-1949), Coriolan Roşca (1949-1951), fiind preot în Delineşti; Eugen Jucovschi din Bucovina (1951-1966), Iosif Boita (1966-1970), Romulus Pop (1970-1971) şi Ioan Cădariu (1971- 2022). Cântăreţi de seamă au fost Bircea Ioan şi Achim Nicolae.