Adresa casei parohiale: 327300 Pojejena, nr. 200
Paroh: Pr. sachelar NICOLAE UDRESCU
N: 04.12.1982 – Orșova, jud. Mehedinți.
Hirotonit în anul 2016.
Preot la Pojejena din anul 2023.
Tel.: 0773710288;
Email: nikudrescu@gmail.com
Comuna Pojejena este populată de locuitori români şi sârbi, existând aici două parohii, una ortodoxă românească şi una ortodoxă sârbească. Până în secolul al XVIII-lea, au existat două localităţi, Pojejena de Sus şi Pojejena de Jos. După sursele istorice existente, este fără îndoială că Pojejena de Jos este o așezare mai veche şi mai mare decât Pojejena de Sus. Pojejena de Jos, numită astăzi Pojejena Română, este atestată documentar în anul 1437. Localitatea este cu mult mai veche, aici descoperindu-se o aşezare neolitică, un castru roman (sec. al III-lea) şi ruinele unei fortificații feudale; urmele de cultură materială dovedesc o continuitate de locuire din veacul al IX-lea până în sec. XIV. Satul a făcut parte din Regimentul sârbo – banatic, nr. 14, aici avându-şi sediul compania a 11-a. Cu ocazia înfiinţării Regimentului de Graniţă din Caransebeş, în anul 1772, locuitorii celor două localităţi au fost nevoiţi să trăiască împreună, în vatra satului Pojejena de Jos, pentru a apăra mai uşor graniţa Imperiului austriac.
Astăzi Pojejena este o localitate mixtă formată din populație românească și sârbă. Așezarea în teren s-a făcut compact, dar în mod separat. Astfel, zona locuită de români s-a numit întotdeauna Pojejena Română sau Pojejena de Jos, iar cea locuită de sârbi s-a numit Pojejena Sârbă sau Pojejena de Sus. Deşi aparţin unei singure administrații locale, în timp cele două entităţi au fost despărţite prin şcoală şi bisericile locale.
Înainte de actuala biserică, exista – din 1756 – o biserică de lemn. De precizat că Parohia Pojejena Română a luat ființă în anul 1892, 
când s-a pronunţat prin proces despărţirea credincioşilor români de credincioşii sârbi. Parohia românească a primit despăgubire 2.000 coroane. Cu suma de 1.600 coroane s-a cumpărat actuala casă parohială, iar din restul de 400 coroane s-a zidit o capelă, ca adaus la casa parohială. Actuala biserică s-a zidit între anii 1902-1907 și a costat 10.794 coroane și 50 fileri. Ca semn al biruinţei, românii i-au dăruit ca hram pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Zidirea bisericii a fost supravegheată de primul preot român Alexandru Blasiu (Blaj). Acesta era originar din comuna Ciortea, județul Caraș-Severin, şi s-a născut la data de 13 iunie 1848. Din anul 1866 până în anul 1886 a fost învățător la Biserica Albă (astăzi în Serbia), iar din anul 1892 a fost preot și învățător în Pojejena Română. A construit şi biserica din Șușca (1913), localitate afiliată la Parohia Pojejena. Pentru meritele sale, la 22 decembrie 1925, preotul Alexandru Blasiu, a fost decorat cu brâu roșu pentru promovarea intereselor naționale și bisericești. Preotul Alexandru Blasiu a păstorit Pojejena și Șușca până în anul 1914 când a cedat locul fiului său, Traian Blasiu care a păstorit până în anul 1916, când s-a înrolat ca voluntar în armată. Acesta a murit ca erou, organizând gărzile naționale în Ardeal, la Braşov. Preotul Alexandru Blasiu a păstorit din nou Pojejena până în 1920 când a lăsat locul celuilalt fiu al său, preotul Vasile Blasiu. A trecut la cele veşnice în ziua de 31 martie 1931. Localitatea a avut cor, fanfară, cămin cultural, monument al eroilor și primul parc din Clisura Dunării, toate înființate de părintele Alexandru Blasiu și întreținute de credincioşi şi de învățătorul satului.
Între anii 1980-1982 s-a zidit o nouă casă parohială, pe locul celei vechi, în imediata apropiere a bisericii parohiale. Tot în această perioadă s-a confecţionat întreg mobilierul din biserică executat de meşteri maramureşeni. Din mobilierul vechi a mai rămas în biserică doar tronul arhieresc şi tronul Maicii Domnului, acestea fiind restaurate în primăvara anului 1994.
În decursul anului 2007 s-au realizat ample lucrări de restaurare a bisericii: pictarea pridvorului, amenajarea altarului, recondiţionarea mobilierului, zugrăvirea exterioară, precum și modernizarea casei parohiale. Tot în acest an s-a ridicat şi un monument în memoria preoților slujitori, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență a bisericii din Pojejena (1907-2007).
Biserica are planul în formă de navă, în stil baroc provincial; este
construită din cărămidă, pe temelie de piatră, şi acoperită cu tablă de alamă. Are o turlă, pe care este montată o cruce din alamă. Biserica are dimensiunile: 18,80 x 7,60 m.
Biserica a fost pictată prima dată în 1907 de către Gheorghe Putnic, apoi pictura în tehnica frescă s-a realizat în 1993-1994 de către Cecilia și Radu Husarciuc, pictori din Bucureşti. Sfințirea picturii s-a făcut în toamna anului 1994 de către episcopul Emilian Birdaș al Caransebeșului.