Adresa bisericii: 327391 Rusca nr. 1, comuna Teregova
Adresa casei parohiale: 327391 Rusca nr. 338, comuna Teregova
Paroh: Preot iconom stavrofor MARIUS NEGOIŢĂHirotonit în anul 2014.
Preot la Rusca din anul 2020.
Tel.: 0762438665;
Email: marius_negoita18@yahoo.com
Prima atestare documentară a localităţii Rusca este din 1430. Numele localităţii a fost din cele mai vechi timpuri tot Rusca. Potrivit unei legende, denumirea se trage de la un anume nobil feudal Ruscai Martin care câştigă un teritoriu pe care îl putu încercui călare pe un cal fără a trece nici o apă curgătoare într-un timp de o zi şi o noapte, teritoriu care avea să poarte numele de Rusca. Satul Rusca este așezat în frumoasa depresiune geografică Caransebeş-Orşova, la o distanţă de aproximativ 35 km spre sud-est de Caransebeș, pe partea dreaptă a pârâului Hideg care izvorăşte din poalele Muntelui Ţarcu şi este afluent al râului Timiş. În vechime vatra satului Rusca era la graniţa cu comuna Teregova, lângă șoseaua ce leagă Caransebeșul de Orşova. Datorită năvălirilor turcești din timpul războiului austro-turc, cetăţenii ruscani se văd nevoiţi să se retragă stabilindu-şi vatra satului pe teritoriul actual, la 3 km înspre nord pe drumul care duce la Cornereva. În fața bisericii se află două monumente ridicate în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, iar celălalt ridicat în memoria celor căzuți în rezistenţa anticomunistă. Pe zidul de incintă al bisericii este o placă din marmură cu numele celor căzuţi în al Doilea Război Mondial. De adăugat că societatea secretă, descoperită în 1834, cu sediul la Rusca, milita pentru „Republica română unită”.
Până a se ctitori actuala biserică parohială frumoasă și încăpătoare, credincioşii din Rusca au avut o biserică mică și sărăcăcioasă, construită în 1775 din gard de nuiele și lipită cu lut, având același hram, Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Lucrările la actuala biserică au început în 1841 și s-au finalizat în 1844. În 2014 s-a refăcut Sf. Masă din cărămidă arsă şi placată cu marmură. În 2015 s-a pardosit Altarul şi soleea cu un placaj de granit.
Biserica este construită în stil baroc, până la streașină din piatră, cu mortar de var, iar turnul din cărămidă arsă. Are forma unui dreptunghi regulat, terminat înspre răsărit în formă semicirculară. Are lungimea de 23 m, iar lăţimea de 10,80 m. Bolta bisericii este construită din cărămidă arsă cu mortar de var și este susţinută de cinci arcuri de sprijin, construite tot din cărămidă arsă. La început a fost pavată cu cărămidă arsă, iar în anul 1912 a fost pardosită cu mozaic. Iconostasul este din cărămidă arsă şi are o lungime de 8,35 m şi o grosime de 0,49 m. Ușile împărătești sunt din lemn sculptat şi au fost cumpărate în 1913 de la Parohia Feneş cu suma de 60 de coroane (monedă austro-ungară).
Pe uşile împărăteşti se află icoana Bunei-Vestiri, fără a se cunoaște pictorul. Pictura s-a realizat în 1912 de către pictorul Nicolae Popovici din Caransebeș. S-au pictat iconostasul și bolțile în stil baroc, cu vopsea în ulei, direct pe zid. În 1996 s-a refăcut pictura de către Ioan Cosma din Timișoara.
Preoţii slujitori: Marian (1751; era preot şi la Zerveşti), Ianăș Peicu (1757), Constantin Smultea (1775), Constantin Iacobovici (1791-1810), Ioan Bumbăcilă (1810-1812), Solomon Crețoni (1812-1822), Gheorghe Bumbăcilă (1823-1837), Voin Sîrbu (1837-1881), Ioan Sîrbu (1881-1926), Ilie Sîrbu (1926-1964), Dănilă Birtea (1964-1981), Ianăș Humița (1981-2013), Bogdan-Gabriel Boicu (2013 – 2020), Marius Negoiță (2020 – prezent).
O şcoală primară aparte documentar la 1808, iar un cor în 1890. Parohia organizează ocazional pelerinaje la mănăstirile din Banat, iar în posturile mari de peste an, seri catehetice.