48. Parohia Şoşdea

Protopopiatul Reșița, Șematisme

Prima atestare documentară a localităţii Şoşdea este legată de numele cneazului Bratan, care în 1343 sau chiar mai înainte (1333), intră în conflict cu nobilii maghiari ce râvnesc la moşiile acestuia, încercând să le însuşească pe orice cale. După cum spune tradiţia locală, vatra satului s-a aflat la Vadul lui Bălan unde a fost şi vechea biserică din lemn, dinaintea celei construite în 1759 în vatra satului. Biserica din lemn, construită în 1759 pe locul prezentei biserici, a fost demolată în anul 1925, ea fiind înconjurată de mai multe morminte. Localitatea Şoşdea este aşezată în Câmpia Gătăii, componentă a câmpiei de Vest, pe malul drept al Bârzavei, la intrarea acesteia în zona de câmpie. Din punct de vedere administrativ, aparţine judeţului Caraş-Severin, constituind extremitatea nord-vestică a acestuia şi alături de satul Măureni, formează comuna Măureni. Se învecinează spre nord-est cu Comuna Tormac (Judeţul Timiş), în nord-vest cu Oraşul Gătaia, în sud-est cu satul Gherteniş, iar în sud cu satul Măureni. Suprafaţa totală a satului este de 4.592 ha, din care intravilan 119 ha. În vederea ridicării unui monument al eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, în anul 1923 se formează un comitet condus de către Ioan Ciucurel. Astfel se ridică un monument din marmură albă pe care sunt gravate numele celor 32 de eroi morţi pe front. La începutul anilor 1990 la iniţiativa autorităţilor şi a Consiliului parohial, în curtea bisericii se ridică Monumentul eroilor căzuţi în 1941-1945.

În urma consultării cu oamenii şi cu primarul Ţuică, preotul Petru Bohariu trece în 1926 la construirea prezentei biserici. Tradiţia locului spune că primarul a fost cel care a adus prima căruţă de piatră ce a stat la temelia viitoarei biserici, iar sătenii văzând gestul acestuia, în zilele următoare l-au urmat. Majoritatea locuitorilor au vândut câte o pereche de boi pentru a contribui financiar la ridicarea lăcaşului de cult. Datorită cutremurelor din anii trecuţi şi inundaţiilor din 2005 structura bisericii a slăbit, ea fiind consolidată în 2006, iar în anul următor a fost refăcut exteriorul bisericii şi sfinţită la 11 noiembrie 2007 de către Preasfinţia Sa Lucian, Episcopul Caransebeşului. În anul 2009 s-a montat încălzirea în biserică, s-au cumpărat candelabre noi, s-au schimbat geamurile şi s-a înnoit Sfânta Masă.  Data de 17 mai 2009 a fost ziua resfinţirii bisericii. În anul 2012 a fost schimbat acoperişul bisericii, au fost  zugrăvite turnurile şi s-a construit un altar de vară cu hramurile Duminica Sfinţilor Români şi Sf. M. Mc. Gheorghe, fiind binecuvântat în ziua de 17 iunie 2012 de către Preasfinţitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeşului.

Construcţia bisericii, în stil arhitectural eclectic, s-a finalizat în 1926, având hramul: Duminica Tuturor Sfinţilor, fiind sfinţită de arhiereul Filaret Musta. Biserica are 25 m lungime şi 12 m lăţime.

Iniţial, doar iconostasul s-a pictat în 1926 de către I. Băleanu. Biserica a fost pictată de către bucureşteanul Constantin Savin în anul 1977 şi a fost sfinţită de către Preasfinţitul Episcop Laurenţiu Streza al Caransebeşului. În  2008 s-au efectuat ample lucrări de refacere şi înfrumuseţare a interiorului, iar în 2009 s-a pictat din nou interiorul bisericii de către pictorul Dan Vulcan şi mama sa Rita Aldea.