53. Parohia Valeapai

Protopopiatul Reșița, Șematisme

Satul Valeapai se situează în nordul judeţului Caraş-Severin, la 7 km nord de Ramna, pe drumul judeţean DJ585 Bocşa- Visag. Râul Pogăniş trece prin mijlocul satului. Localitatea Valeapai este menționată prima dată în documentele otomane în anul 1554. După intrarea Banatului sub stăpânire habsburgică, în 1716, localitatea trece în administrația districtului Ciacova, fiind menționată în conscripţia din 1717 și pe hărţile din 1723 şi 1776. Mai târziu, când Banatul intră în gestiune maghiară, localitatea Valeapai va aparține comitatului Caraş. Astăzi așezarea depinde administrativ de comuna Ramna. În localitatea Valeapai găsim un număr de cinci troițe și cruci: o troiță amplasată între localitatea Valeapai și Duleu (troița este împrejmuită de un gard de lemn și este înaltă de 300 cm); o altă troiță din lemn, înaltă de 300 cm, situată între localitățile Valeapai și Vermeș. Pe fațadă este montată o icoană pe tablă reprezentând  Învierea Domnului; o cruce pe un postament de beton în două trepte, pe un soclu se ridică o cruce de marmură (crucea este împrejmuită cu un gard de șipci); o cruce se află în apropierea bisericii (din lemn, înaltă de 250 cm și împrejmuită cu șipci de lemn); o altă cruce, pe un postament de beton cu soclu, deasupra căruia se înalță o cruce treflată. La baza crucii este inserat anul 1979.

Satul a avut o biserică de lemn înălţată în 1725 (probabil pe ,,Dealul Pietrii”, unde a fost prima vatră a satului). Parohia nu are casă parohială. Vechea casă parohială a fost naționalizată în 1949 iar  acum este o ruină. Ca epitropi de seamă ai parohiei amintim pe Iacob Novac şi Nicolae Stoian, iar ca membri ai comitetului (consiliului) parohial pe: Trifon Căta, Iosif  Vancea, Iosif Danciu, Trifon Stana, Petru Milutinoviciu, Ioan Iancu, Dumitru Zorlenţian, Iacob Stoian, Costa Voilă, Trifon Danci, Pavel Danci, Toma Căta, Nichita Pepoenari şi Iosif Miloşi.

Biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” (monument istoric) a fost construită în 1834, în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă galvanizată, la fel şi turnul; pardoseala este acoperită din plăci vechi de gresie, iconostasul este de zid, bolta semicilindrică din lemn (spaţiile dintre scânduri sunt prevăzute cu fâşii de piele). Biserica are dimensiunile: 20 x 7,20 x 7 m (C.F. 15, nr. top. 38).

Pictura a fost realizată de Teodor Săiman în 1834 şi de un pictor necunoscut în 1886, în timpul păstoririi preotului Basiliu Popovici (1863-1898). Pictura recondiţionată între anii 1945-1946 se păstrează în condiţii bune. Se remarcă pictura pe boltă în special. Pe stranele mari sunt pictați: ,,Sfântul proroc Ilie” şi ,,Sfinții Împărați  Constantin şi mama sa Elena”, ,,David” şi ,,Sfântul Eftimie cel Mare”. Pe un tetrapod s-a păstrat pictura veche pe trei laturi, reprezentând: ,,Adormirea Maicii Domnului și Naşterea Domnului”. În pronaos sunt pictaţi ctitorii bisericii, iar sub pardoseală se presupune a fi necropola acestora. În exterior sunt icoane pictate pe plăci de faianţă şi aplicate pe zid, sub şarpantă.