14. Parohia Mal – Oţelu Roşu  Protopopiatul Caransebeș, Șematisme

14. Parohia Mal – Oţelu Roşu

,

Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” – ridicată în anul 1904
categ. II rural B; 67 familii cu 240 credincioşi

 

Adresa bisericii: 325702 Mal (Oţelu Roşu), f.n.
Adresa casei parohiale: 325702 Mal (Oţelu Roşu), nr. 63

 

 

Paroh: Preot iconom stavrofor ION-PETRU POPA

N: 27.11.1984 – Caransebeș, jud. Caraș-Severin
Hirotonit în anul 2015.
Preot la Mal din anul 2016.

Tel.: 0745068078;

Email: parohiamal.culte@gmail.com

 

 

Parohia Mal din Protopopiatul Caransebeș, este situată în satul Mal, județul Caraș-Severin. După marea răscoală antihasburgică din Banat ( 1738-1739), când satul și biserica de lemn au fost arse în întregime, în Parohia Mal sunt atestați documentar preoți. Astfel, la 23 noiembrie 1745 preotul „din Malu”, fără a i se indica numele, la 1 ianuarie 1751 preoții Miuță, Petru și Ianăș. După înființarea graniței militare în anul 1767, Parohia Mal devine filie la Parohia Crîjma, până în anul 1994 când se reînființează. Primul preot și administrator parohial care este atestat documentar la 3 iulie 1775, a fost Petru Popovici, fiul fostului  preot și administrator parohial al Parohiei Crîjma, Avram Popovici. Satul Mal se află la o distanță de 3 km sud-est de orașul Oțelul Roșu. Administrativ, aparține de orașul Oțelul Roșu. Este atestat documentar în anul 1433 și poartă acest nume de la terasa pe care este așezat, formată la confluența râurilor Bistra și Bistra Mărului. De la mijlocul secolului al XV-lea și până la mijlocul secolului al XVII-lea, aparținea de domeniul nobiliar al familiei românești Bizere-Găman. În timpul stăpânirii turcești viața tradițională economică, păstoritul, pomicultura și agricultura, sunt  din nou accesibile reliefului montan. Turcii au introdus un sistem funciar propriu, echivalent cu împroprietărirea țăranilor, iar creștinii ortodocși erau liberi de a-și urma credința strămoșească. La începutul secolului al XVIII-lea austriecii au cucerit Banatul de la turci și au introdus „jugul de fier” în locul „jugului de lemn” turcesc. La scurt timp după înființarea graniței militare austriece, din 1767 și până în anul 1872, la desființarea acesteia, satul Mal a făcut parte din regimentul de graniță al Imperiului austriac, cu statutul de comună grănicerească. În această perioadă s-a înființat școala națională (în 1808) cu perioada de 2 ani. Școala a fost îndrumată și controlată. atât de către un ofițer din regimentul de graniță, cât și de către preotul satului.  Din anul 1872 și până la Marea Unire din 1918, în timpul dualismului austro-ungar, satul Mal și-a păstrat statutul de comună. Comuna Mal a existat și după Marea Unire, până în anul 1942. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial comuna Mal a fost desființată și satul a trecut administrativ la comuna Ferdinand, azi Oțelul Roșu. Comuna Ferdinand  a primit numele de Oțelul Roșu în luna mai a  anului 1948. De comuna Oțelul Roșu a aparținut până în anul 1950, când satul a fost trecut în administrarea comunei Crîjma. Comuna Crîjma și-a schimbat denumirea în comuna Măgura, în anul 1964. De comuna Măgura a aparținut până în 1968, când din nou a revenit sub administrarea orașului Oțelul Roșu. În prezent are statutul de „sat aparținător” orașului Oțelu Roșu. În anul 1951 în timpul când satul Mal a aparținut de comuna Crîjma, a fost electrificat. S-a construit Căminul Cultural (1960)  și Școala (1967). Primar a fost Sîrbu Ion, iar deputat și învățător director Drăghici Zamfir, ambii din satul Mal. În timpul când satul a aparținut de comuna  Ferdinand apoi de orașul Oțelul Roșu, s-a renovat biserica, s-a asfaltat șoseaua și trotuarele. Majoritatea locuitorilor  lucrau la  Uzina Ferdinand, denumită ulterior Uzina Oțelul Roșu. După ce veneau de la uzină, își lucrau pământul propriu, care niciodată n-a putut fi colectivizat. Au lucrat de asemenea în pomicultură, au crescut animale, mai ales vite și oi.

După înființarea graniței militare, satul Mal a fost așezat între anii 1780-1783 pe o nouă vatră, „în linie“, cu străzi paralele și perpendiculare pe axa principală a drumului. În 1784 a fost adusă și așezată în cimitirul nou amenajat,  biserica de lemn a satului  Glimboca. Această biserica a fost adusă din vechea vatră a satului Glimboca, căruia în aceeași perioadă i s-a sistematizat teritoriul și a fost  mutat „la drum”. A fost mutat din partea dreaptă în partea stângă a râului Bistra. Ultima dată când s-a slujit în această biserică, în satul Mal, a fost 10 iunie 1904. Biserica veche din lemn a mai dăinuit până în preajma Primului Război Mondial, după care s-a ruinat. Actuala biserică ortodoxă română, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, s-a zidit între anii 1902-1903, sub preotul Andrei Jucos, de către maistrul David Berneanțul din comuna Zervești. Biserica are o lungime de 14 m și o lățime de 9 m. Costul lucrării a fost de 15698 coroane. Sesiunea  în livezi și grădini a bisericii  era de 17 jugăre. Restaurări exterioare și interioare s-au făcut în anul 1942 pe cheltuiala uzinelor Ferdinand, azi Uzina Oțelul Roșu, dar care și-a încetat activitatea.

Biserica este zidită din piatră și cărămidă, în stilul baroc. Turnul este din lemn și acoperit cu tablă. Bolta este semicilindrică din scândură, de asemenea acoperită cu tablă. Biserica a fost antesfințită de către protopopul Andrei Ghidiu în data de 11 iunie 1904, primind antimisul de la episcopul Nicolae Popea, în 12 martie 1905.

 

În anul 1906 s-a pictat tâmpla noii bisericii de către pictorul B. Delliomini. Pictura a costat 260 coroane, făcută pe cheltuiala preotului Andrei Jucos din Crîjma și a soției acestuia, Talida.   Pictura actuală a fost executată  în  1997, în tehnica tempera, de către pictorii bisericești Florica și Eugen Papici din orașul Drobeta-Turnu Severin, pe spesele credincioșilor din satul Mal. Gazde ale pictorilor au fost credincioșii  Pasca Dumitru și Maria. Iconostasul este zidit și pictat în același an. Pardoseala este din placă de ciment, din 1980, înainte fiind din cărămidă. Mobilierul este din anul 1950. În 1946 s-a împrejmuit  biserica din Mal cu gard de fier de către Uzina Ferdinand sub conducerea inginerului Eugen Pucerea.

Preoții slujitori: cleric anonim (1745), Miuță, Petru și Ianăș  (1751), Petru Popovici (1775), Samson Popovici (1827-1846-?), Andrei Jucos (1878-1912), Ioan Bogdan (1913-1922), Iacob Neagoe (1922-1929), Nicolae Bogdan (1930-1944), Șușoi Nicolae (1945-1973), Ioan Matei (1973-1983), Cornel Costina (1983-1990), Ioan Babun (1990-1993), Lazăr Magheț (1993-1994), Daniel Petru Cornean (1994-2016), preotul cu care s-a reînființat Parohia Mal. Parohia Mal este de categoria a III-a. Răspunsurile la sfintele slujbe le-au dat cantorii: învățătorii Dimitrie Neagoe, Mihai Petrovici, Neagoe Nicolae, Lațcu Nicolae, apoi gospodarii Drăghici Mihai, Diacu Petru, Boldea Ioan, Diacu Mihai, Chici Mihai și în prezent Drăghici Lenuța. La servicile divine au ajutat preotul, crâsnicii: Oprean Mihai, Mînzata Petru, Lațcu Ian și în prezent Mălăescu Ion. Actualul preot paroh este Ion-Petru Popa (2016 – prezent).

Cu mult timp în urmă, începând cu anul 1829 preotul Samson Popovici, care slujea în Crîjma și Mal, distribuia în zonă reviste românești. În satul Crîjma funcționa în acea vreme un atelier de legătorie de cărți de cult, denumit de localnici „bucprintăr”. Preoții și învățătorii  organizau  „Şezători culturale” care, alături de corurile bănățene, au avut rolul de a „zădărnici” tendințele de maghiarizare în timpul dualismului austro-ungar.

În ultimii ani au fost confecționate un nou mobilier, strana pentru cântăreți și cele două tronuri, Arhieresc și al Maicii Domnului. În anul 2006 Parohia Mal a fost vizitată de către Preasfinția Sa Lucian Mic, episcopul Caransebeșului. Biserica a fost supusă recent unor lucrări de renovare și activitatea parohiei s-a diversificat și intensificat. În 2012, la  Duminica a IV-a după Paşti, a Slăbănogului, după amiază, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a sosit din nou în Parohia Mal, unde a oficiat slujba de târnosire a bisericii parohiale. Potrivit tradiţiei locale, a fost întâmpinat de către fiii satului, înveşmântaţi în haine populare, cu pâine şi sare, laolaltă cu credincioşi din localitate şi împrejurimi. Părintele paroh Daniel Cornean a Parohiei Mal a fost făcut iconom. Recent, din 07.05.2015, cercurile pastoral-misionare organizate de Episcopie au continuat în Parohia Mal. Astfel, prima parte a întrunirii Cercului pastoral-misionar Valea Bistrei I, s-a desfășurat în biserica parohială Mal cu hramul „Duminica tuturor sfinților”, prin oficierea Sfintei Liturghii. La momentul potrivit doi dintre preoții slujitori au prezentat o predică și o cateheză în prezența Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului. La final a fost oficiată și o slujbă de pomenire pentru toți păstorii de suflete din parohiile aparținătoare cercului.