Adresa casei parohiale: 320006 Ţerova (mun. Reşiţa), str. Traian Doda nr. 4
Hirotonit în anul 1998.
E-mail: parohiaterova@gmail.com
Parohia Ţerova este situată la 4 km de Municipiul Reşiţa, iar prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1433, cu numele Cherova și ceva mai târziu ca donaţie a lui Ioan Huniade. În perioada ocupaţiei turceşti a fost locuită, iar după cucerirea Banatului de către austrieci, este menţionată în recensământul din 1717 cu numele Zerobo, având 23 de case şi fiind arondată districtului Vârşeţ. Mai este amintită în documente în 1751. Locuitorii Țerovei au fost în majoritate muncitori la uzinele reșițene, păstrând îndeletniciri pastoral-agricole.
În anul 1757, într-un document al vremii, în dreptul satului Țerova se scria: nu are biserică. Dar la sfârşitul secolului al XVIII-lea (după aprecierea lui V. Leu, Cartea veche românească din bisericile Eparhiei Caransebeșului, Reşiţa 1996, p. 197) datează o însemnare preţioasă pe o Cazanie de la Râmnic (din 1781): „Întâiul preot a fost Barbu Ştefanovici în Ţerova. Al doilea preot a fost Filip Ştefanovici în Ţerova. O adevărată dinastie de preoți și dascăli Ștefanovici este consemnată în diverse însemnări pe cărți vechi; între aceștia, Ioan Ștefanovici la 1818, feciorul lui Ioan, adică Filip Ștefanovici, preot în Țerova și preoțit în 1818 mai 17, apoi Ioan Ștefanovici teolog și învățător 1845; la 1825 învățătorul Simion Ștefanovici (același care într-o însemnare din 1828 scrie că e învățător din 1804) notează: ,,am strâns bani de văruială și mielărit”. O cronică parohială menţionează faptul că în anul 1877, când s-a demolat vechea biserică de lemn, s-a găsit în iconostas o scândură pe care erau scrise anul 1788 și numele preotului „Popa Barbu Ştefanovici”. În locul vechii biserici din lemn, împrejmuită cu gard de nuiele, se zidește o biserică nouă sub îndrumarea arh. Ştefan Volsz din Vârşeţ. Lucrările au început la Rusalii în 1877 și la praznicul Naşterii Domnului al aceluiaşi an s-au încheiat. În partea stângă în biserică s-a păstrat vechea pisanie, iar în dreapta actuala pisanie. În fața bisericii, în 1946, a fost ridicat monumentul eroilor din Primul Război Mondial. Parohia Ţerova a fost vizitată de vicarul episcopesc Filaret Musta, în anul 1908, iar mai târziu de episcopul dr.Vasile Lăzărescu în 1935.
Vechea biserică din lemn datează din 1788 , ea fiind reclădită mai târziu, în anul 1877, în stil navă. Este construită din piatră (până la nivelul ferestrelor) şi cărămidă, bolta din cărămidă, iconostasul din zid, pardoseala din plăci de gresie veche, turnul din cărămidă acoperit cu țiglă, până în anul 1935 când a fost înlocuită cu tablă galvanizată; la fel și biserica (23 x 8 x 7,60 m). Biserica este amplasată în mijlocul satului, pe locul vechii biserici de lemn. În anii 1966-1967 au fost executate alte reparații, în 2011 s-a revopsit tabla de pe biserică. Biserica s-a construit sub îndrumarea preotului Iulian Bumbescu. În documentele vechi ale parohiei s-au consemnat donaţii importante ale credincioșilor, însuşi împăratul Francisc Iosif I a contribuit cu suma de 100 de florini. Biserica este prevăzută cu două clopote făcute la Reşița, cel mare în anul 1920 și cel mic în 1928. Matricole există din 1781. Casa parohială a fost construită în 1900 din piatră și cărămidă nearsă, acoperită cu țiglă, compusă din trei camere și dependințe. Au avut loc lucrări substanțiale, fiind renovată atât în exterior şi în interior și dotată cu toate utilităţile între anii 1999-2008, în timpul pr. Hotea Florin.
În anii 1970-1972 a fost pictată de Teodor Constantinescu din București, din inițiativa pr. Ioan Țigriș și terminată sub îndrumarea pr. Ioan Enășel. Biserica a fost târnosită de către Dr. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului, în 19 august 1973. Datorită degradării picturii, prin binecuvântarea Preasfințitului Lucian, Episcopul Caransebeșului, biserica a fost repictată în tehnică tempera grasă de pictorul Gurmai Ștefan din Bocșa, în anii 2008-2010. La 5 decembrie 2010, s-a binecuvântat noua pictură de către Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului. În această perioadă s-a înnoit Sf. Masă prin placarea cu marmură, s-a instalat centrală termică, s-au montat geamuri și uși termopan, s-a înlocuit mobilierul vechi cu unul nou, iar în 2014 a fost schimbată crucea de pe turla bisericii cu altă cruce de inox.
Lista preoţilor: Grigorie (1751), Barbu Ștefanovici (1788), Ioan Ștefanovici (1818), Filip Ștefanovici (1843), Iulian Bumbescu (1871-1921), Ioan Pincu (1921-1925), Ion Franţ (1929-1965), Ioan Ţigriş (1966-1970), Ioan Enăşel (1971-1993), Ioan Milotin (1994-1998), Florin Hotea (1998- prezent). De reţinut că toţi Ştefanovicii de mai sus au fost români; numele sârbizat Ştefanovici înseamnă: fiul lui Ştefan.