36. Parohia Topleţ

Protopopiatul Băile Herculane, Șematisme

Paroh: Pr. DRAGOȘ RĂDOI

N: 28.06.1994 – Caransebeş, jud. Caraş-Severin
Hirotonit în anul 2020.
Preot la Topleț din anul 2022.
Tel.: 0742352077;

Email: parohia.toplet@gmail.com

Parohia Topleţ este aşezată în extremitatea sud-estică a judeţului Caraş-Severin, la limita mediană cu judeţul Mehedinţi, la jumătatea distanţei dintre oraşele Băile-Herculane şi Orşova. Satul este aşezat pe ambele maluri ale râului Cerna, fiind străbătut de drumul naţional DN6 (E70), având coordonatele geografice: latitudine 44,8º şi longitudine 22,4º.  În tradiţia locală se spune că primele aşezări omeneşti au fost întemeiate la izvorul pârâului Bigăr, de câţiva călugări fugiţi din Oltenia de frica turcilor. Acest izvor cu apă caldă a atras şi alţi oameni fugiţi de invazia otomană, care au întemeiat aici un sătuleţ. Prima atestare documentară s-a făcut în anul 1436; localitatea este menţionată în anul 1757 cu un număr de 100 de case, în 1774 avea 136 de case, în 1910 erau 492 de case, în 1935 – 481 de case. Actualmente Parohia are 359 familii ortodoxe cu 1015 credincioşi.

Numele localităţii provine de la cuvântul de origine slavonă toplița – care în traducere înseamnă „izvor de apă caldă“- , de la pârâul Bigăr, a cărui apă este caldă şi iarna. Mai târziu localitatea s-a numit Toplecz, Toplitz. În timpul stăpânirii austriece satul a făcut parte din Regimentul de graniţă româno-ilir, compania a VI-a, cu sediul la Orşova. Locuitorii acestui sat se ocupau în vechime cu agricultura şi creşterea animalelor. În secolul XIX pe raza localităţii se aflau 12 mori de apă, pentru măcinarea cerealelor, de care se foloseau toţi localnicii prin rotaţie. În anul 1880 fondatorul băncii din Orşova, J.N. Schramm, a cumpărat dreptul de proprietate asupra casei cu nr. 39 din Bârza, sat aparţinător de comuna Topleţ, şi a morii aparţinătoare acesteia. A înfiinţat apoi o fabrică care va funcţiona mai bine de 100 de ani. Fabrica a avut la început ca domeniu de activitate fabricarea uneltelor agricole.

La Topleţ exista o biserică din lemn, înainte de anul 1700, dacă în anul 1717 turcii au dat foc unei biserici. Conform unor statistici, în 1740 s-a construit o nouă biserică din lemn, cu hramul Sf. Arhidiacon Ştefan, paroh în acea perioadă fiind Gheorghe Popovici.

Actuala biserică (20 x 6,80 m) a fost construită între anii 1814-1816, în stilul baroc, din piatră şi cărămidă, bolta fiind sub formă semicilindrică, din cărămidă, iconostasul din zid, pardoseala cu dale de piatră, acoperişul din tablă galvanizată, turnul din cărămidă şi acoperit cu tablă de cupru. Forma bisericii reprezintă o navă cu turnul clopotniţei pe pridvor închis. Lucrări de reparaţii la biserică s-au făcut în anii 1945, 1976, 2004 şi 2010. Prima vizită arhierească este menţionată în istoricul parohiei la 2 octombrie 1924, parohia fiind vizitată de Episcopul Iosif Traian Badescu; la 5 mai 1945 biserica este sfinţită după renovarea totală a exteriorului, de către Episcopul Caransebeşului Veniamin Nistor, preot paroh fiind Alexandru Dorobanţu. Vizite arhiereşti s-au mai făcut apoi în anul 1987 (Mitropolitul Nicolae Corneanu), 2005 (azi mitropolitul Laurenţiu Streza), 2006, 2008, 2010 (Episcopul Lucian Mic).

Biserica a fost pictată în anul 1856 de pictorul Dimitrie Turcu (1810-1883), originar din Oraviţa. Pictura este în ulei, iar icoanele sunt pictate pe pânză, aplicate pe zid. Din anul 1900 şi până în anul 1927 s-au făcut completări la pictură şi a fost pictat iconostasul de către Nicolae Hașca din Topleţ. Pictura este realizată în stilul neoclasic şi reprezintă medalioane şi tablouri în ulei încadrate în fond decorativ. Se păstrează sfinţi mai puţin cunoscuţi în iconografia bisericilor bănăţene (Sf. Valentin, Sf. Alipie, Sf. Ilarion etc.). Icoanele împărăteşti poartă semnătura lui Nicolae Hașca. Chivotul are în interior fotografiile lui D. Turcu, N. Hașca şi a soţiei sale Eufimia. Se mai păstrează o icoană „Răstignirea”, realizată într-o tehnică deosebită, semnată N. Hașca. În condiţii excepţionale sunt conservate picturile de la Tronul Maicii Domnului şi Tronul Arhieresc (Sf. Ioan Gură de Aur). Între anii 1985-1986 s-au efectuat lucrări de restaurare şi completare a picturii de către pictorii Virginia Vidu şi Gheorghe Zaharia.

Lista preoţilor: Dimitrie Sârlea († 1730), Gheorghe Dragolovici sau Dragul († 1750), Gheorghe Sârlea († 1762), Toma Popovici († 1763), Anghel Sârlea (†1765), Ilie Sârlea († 1772), Vasile Popovici († 1796), Nicolae Mateevici († 1808), Solomon Mateevici († 1839), Ştefan Mateevici († 1864), Gheorghe Bogoevici († 1875), Ştefan Pavlovici († 1890), Nicolae Găină († 1896), Nicolae Therziu († 1898), Dimitrie Popovici (preot din 1898-1922, † 1947), Alexandru Dorobanţu (1922-1942, † 1962), Traian Radu (1955-1965), Alexandru Dorobanţu (1942-1982, † 1998), Iosif Hânda (1982-1992, † 1986), Constantin Bolbotină (1992-1998, † 2005), Gheorghe Bubă (1998 şi prezent).

Personalități: 1.Preotul Gheorghe Popescu zis „Popa Şchiopu”, este duhovnicul ales de Episcopul Ioan Gheorgheevici să spovedească în protopopiatele Caransebeş şi Lugoj, până la Timişoara-Fabric. 2. Pictorul Nicolae Hașca (1843-1929) era originar din Topleţ şi a învăţat pictura în atelierul pictorului Dimitrie Turcu, cu care a colaborat la zugrăvirea mai multor biserici. El a restaurant pictura socrului său D. Turcu din biserica de la Topleţ în anul 1872. Este înmormântat în cimitirul parohial din Oraviţa Montană. 3. Învăţătorul Gheorghe Băltean (1881-1961) s-a născut în Topleţ, a urmat cursurile Şcolii Pedagogice din Caransebeş, apoi a profesat ca învăţător la şcoala din satul Jdioara din judeţul Timiş între anii 1900-1925. Reîntors în satul natal profesează ca învăţător la şcoala din Topleţ până la pensionare. Învăţătorul, poetul şi patriotul Gheorghe Băltean a modelat generaţii întregi de tineri, a înfiinţat şi dirijat coruri, a scris şi publicat peste 1000 de poezii, cuprinse în 6 volume de versuri, a participat în anul 1918 la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a participat câţiva ani la cursurile Universităţii de Vară, organizate de savantul Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, corespondând cu acesta. Este înmormântat în cimitirul parohial Topleţ.

O școală funcționa în 1806, cu învățătorul Pavel Condan. Un cor apare în anul 1901. Parohia se implică în toate activităţile culturale ale comunităţii, laolaltă cu Primăria şi Şcoala Gimnazială Topleţ. În anul 2015 luna aprilie, Parohia în colaborare cu Primăria locală a editat primul număr al ziarului local „Topleţul lui Iorgovan”, publicaţie înregistrată la Biblioteca Centrală a României – București. Tot în 2015 Parohia a organizat lansarea unei monografii a localităţii Topleţ, intitulată „Clipe din trecut”, a autorului Seracovan Veronica.