Adresa casei parohiale: 327370 Şopotu Nou, nr. 88
Comuna Şopotu Nou este aşezată în partea de sud a judeţului Caraş-Severin, fiind delimitată la nord de Munţii Aninei, în vest de Munţii Locvei şi în partea de sud şi est de Munţii Almăjului. Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 83-84 km², având în componenţa sa 10 cătune aparţinătoare, apărute după marile inundații din 1910.
În anul 1798 la propunerea comandantului companiei din Bozovici, s-a obţinut aprobarea Comandamentului general bănăţean din Timişoara, ca să ia fiinţă un nou sat, anume Şopotul Nou cu 40-50 case în valea pârâului Buceava, sub dealul Stancilovei, pe motiv că aceşti oameni din Şopot au ,,pământ în partea aceea”. Numirea de Șopotu Nou o capătă mai târziu, anume în 1828, când aici s-au mutat alte 56 de familii din Şopotu Vechi.
Anul de începere a construcţiei bisericii este 1850, lucrările fiind finalizate în jurul anului 1854. Planul bisericii este în formă de navă, cu absida altarului semicirculară. Dimensiunile sunt: lungime 21 m şi lăţime 9,60 m. Stilul arhitectural este barocul provincial. Materialul de construcţie este piatra şi cărămida, zidurile având o grosime de 80-90 cm. La început biserica a fost acoperită în totalitate cu ţiglă, iar din anul 1935 turla şi altarul au fost acoperite cu „table galvanizate cu preţiul de 16.000 lei”. În urma potopului din 1910, biserica a fost singura construcţie din vatra satului care a rămas în picioare, fiind apărată de un lemn lăsat de apă în spatele altarului, care a deviat forţa torentului. Chiar şi primăria care până atunci se afla în faţa bisericii, şi şcoala care se afla în partea dreaptă, au fost luate de apă. Pe lângă biserică au mai rămas în picioare câteva case construite la o depărtare mai mare de apă.
În anul 1963 biserica a suferit ample lucrări de renovare, fiind şi târnosită pentru prima dată de către Dr. Nicolae Cornean, Mitropolitul Banatului, în data de 27 octombrie 1963.
În anul 1996 au început lucrările de renovare a pereţilor şi tavanului bisericii, ca mai târziu în 1999 să fie pictată pentru prima dată de pictorul Igor Isac, în timpul arhipăstoririi Preasfinţiei Sale Laurenţiu Streza, paroh fiind în acei ani Viorel Dumbravă. Până în anul 1999 singura pictură din biserică era pictura iconostasului, realizată în 1854 de către Dimitrie Turcu.
În primăvara anului 2013 s-a spălat pictura, s-au înlocuit ferestrele, s-a schimbat mobilierul, s-a placat Sfânta Masă cu marmură. La exterior s-a schimbat acoperişul în totalitate cu ţiglă nouă, pe turlă s-a înlocuit tabla şi s-au refăcut lucrările exterioare, fiind retârnosită de către Preasfinţia Sa Dr. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, în data de 5 octombrie 2014, preot paroh fiind Samuel-Cornel Şendroni.
În 19 iunie 2010, Preasfinţia Sa Lucian al Caransebeşului a pus piatra de temelie la o nouă biserică de pe teritoriul comunei Şopotu Nou, în satul Stancilova, pentru nevoile credincioşilor, urmând să fie târnosită şi dată spre slujire liturgică la finalizarea lucrărilor.
În anul 2007 s-a început restaurarea casei parohiale, atât la exterior cât şi la interior, modernizându-se cu toate utilităţile; încununarea lucrărilor s-a făcut în anul 2012, luna mai, prin sfinţirea ei de către PS Lucian Mic.
Lista preoţilor slujitori ai parohiei Şopotu Nou: Lazăr Goanţă (1851-1860; 1862-1865), Ioan Bosica (1866-1874), Ioan Goanţă (1875-1912), Nicolae Ioan Goanţă (1912-1941), Leontie Atanasie (1944-1951), Gheorghe Simeon (1953-1954), Ion Ţunea (1955-1973), Emil Găină (1973-1977), Dimitrie Corneanu (1978-1986), Pavel Miloi (1986-1990), Viorel Dumbravă (1990-2000), Viorel Daia (2001-2006), Cătălin Lăudat (2006-2007), Samuel Cornel Şendroni (2007- 2016), Mihail-Constantin Călin (2016 – prezent).
În 5 mai 2012 s-a organizat un Simpozion cultural cu o lansare de carte în parohie, participând P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului şi multe alte personalităţi culturale din judeţ. Din 7 în 7 ani se organizează şi tradiţionalul Festival Cultural al Văii Almăjului.
Parohia desfăşoară în prezent activităţi cu tineretul („Hristos împărtăşit copiilor”, „Alege şcoala” etc.), serbări tradiţionale etc. Pe plan filantropic se sprijină familiile sărace, se fac pungi cu cadouri la Crăciun pentru copii, colecte pentru F.C.M., Filantropia, sinistraţi etc.