33. Parohia Putna  Protopopiatul Băile Herculane, Șematisme

33. Parohia Putna

,

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Putna – ridicată în anul 1892
categ. III rural B; 39 familii cu 125 credincioşi
 

Adresa bisericii: 327309 Putna, f.n.
Adresa casei parohiale: –


 

Paroh: Pr. iconom CĂTĂLIN-FLORIN COJOCARU
N: 01.04.1975 – Caransebeş, jud. Caraş-Severin
Hirotonit în anul 2008.
Preot la Putna din anul 2012.
Tel.: 0762134649;

Email: parohiaputna.caras@gmail.com

 

 

 

 

Putna se găseşte între munţi, la 7 km nord-est de Prigor. Urme de locuire a zonei, atestate arheologic, aparțin epocii neolitice și au fost semnalate în punctul Cozocica pe teritoriul localității. În Evul Mediu, locuitorii cătunului Ibalcina neputând face față incursiunilor de jaf ale cetelor turcești, caută un loc de așezare mai ferit. Ei se retrag spre sud – pe Valea Ibalcinei până la confluența cu râul Putna de unde pornesc spre est – ,la poalele Munților Almăjului. S-au așezat la locul numit Scoc, la 1 km de întâlnirea celor două ape, spre est, și la 3 km de localitatea Prigor. Însă de aici sunt alungați de prigoreni,  și merg pe apa Putna încă 3 km spre N până la o mică depresiune – unde pârâul Putnița se varsă în râul Putna, între două spinări de deal, Gariște și Firigari – și vor forma satul Putna.  Numele satului Putna vine de la ucraineanul „PUTINA REKA” care înseamnă „vale de râu cu drum pe ea”, dar Iorgu Iordan atrage atenția că pentru Putna din Banat trebuie să invocăm și alte limbi slave.

Comuna Putna s-a înființat pe la anul 1500. Prima mențiune documentară a localității Putna – Almăj este însă în anul 1577 cu prilejul procesului de moștenire a moșiei Putna, între Ecaterina – soția lui George Găman, dregător în Caransebeș – și fiii lui Bertea Gașpar, cneaz care a luptat cu almăjenii în oastea lui Mihai Viteazul, Miclos și Ferenz Pesty. Între anii 1682 – 1690 Marsigli călătorește prin Banat și întocmește conscripția de la 1690 care este unul din puținele documente rămase de pe vremea turcească privind toponimia Banatului. În conscripție este amintit „Districtul Halmas” [Almăj] cu comunele Putna, Prigor, Rudăria, Gîrbovăt, Șopot, Dalboşeţ, Moceriş, Lăpușnic, Pătaş, Borloveni.

De asemenea Putna este amintită și în 1751; în 1757 avea 13 case, în 1774 avea 39 de case, în 1910 avea 83 case și 410 locuitori, în 1935 avea 78 case și 306 locuitori,  în 1992 erau 213 locuitori din care 207 erau credincioși ortodocși, în 2002 erau 198 locuitori din care 195 credincioși ortodocși. Satul a făcut parte din regimentul de graniță, compania a III-a cu sediul la Prigor. Actualmente satul are 40 de case și 130 de locuitori.

Conform conscripției din 1757, filia Putna făcea parte din Protopopiatul Mehadia și avea 16 bordeie. Nu avea biserică. Administrația Parohiei Prigor cu filia Putna o făcea preotul Dumitraşcu Popovici de la Borloveni.

În anul 1832, la Putna se construiește o bisericuță de lemn, acoperită cu șindrilă la care putnenii se închinau; ulterior această bisericuță a fost reconstruită din piatră acoperită cu țiglă; există și astăzi, la intrarea în sat, pe partea stângă. Are dimensiunile de 3 x 3 metri, altar dreptunghiular terminat într-un trunchi de con cu o cruce de fier în vârf. Cele patru laturi sunt pictate având reprezentările: „Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul”, „Sfânta Treime”, „Nașterea Mântuitorului” iar a patra latură, din spate, are o inscripție.

Biserica actuală cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” s-a zidit  – după unii autori – în 1892, în stil baroc, din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu țiglă, absida altarului cu plăci de azbociment; turnul din cărămidă, este acoperit cu tablă de cupru. Alt an (1896), însă, apare în Pisania de pe partea de est a bisericii actuale: „Această sfântă biserică s-a ridicat cu cheltuiala comunei Bisericii și cu ajutorul făcut de la evlavioasele inimi omenești care au binevoit a dărui spre mărirea lui Dumnezeu la anul 1896, domnind Maiestatea Sa, Regele Francisc Iosif, Episcop diecezan a fost ilustrul domnul Nicolae Popea. S-a sfințit la 8 septembrie anul 1897 prin Preaon. Domn Protopresbiter Mihail Popovici din Orșova. Preot a fost Dl. Iosif Câmpianu, capelan Teodor Câmpianu. Notarul bisericii – Nicolaie Koca. Epitropi: Ianăș Zăvoianu, Pantelimon Boldea. Membrii comitetului parohial: Ilie Valușescu, Ianăș Hînda, Teodor Boba, Alexa Zăvoianu, Dumitru Valușescu, Teodor Tudorescu, Alexe Mosoarcă, Petru Zăvoianu, Nicolae Balaci, Pavel Zăvoianu, Luca Hînda, Alexe Zăvoianu. Jude comunal: Zaharia Răscoviciu. Notar cercual: Traian Borduz. Intreprinzătorul edificiului este dl. Zaharia Miulescu din Pârvova. Nașul Sf. Biserici Nicolae Valușescu- prim codrean de stat”.

În anul 1959 familia Anastasia, Luca și Pavel Panduru au donat bisericii chivotul mare de pe Sfânta Masă, făcut din lemn și vopsit în alb de către pictorul Ion Drăgilă de la Orşova. În anul 1960 Toma și Constantin Zăvoianu au refăcut zidul din fața bisericii cu cheltuiala lor iar după 3 ani au refăcut și restul de gard din fier cu ajutorul credincioșilor. În 1967-1968 a fost refăcută pictura din 1896 a bisericii de către pictorul Ion Drăgilă; reparațiile de tencuială în interior și exterior au fost făcute de către Toma și Constantin Zăvoianu, toată cheltuiala fiind suportată de către credincioși. În anul 1968, biserica (19 x 6 m, în interior) a fost sfințită de către Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.

Biserica de la Putna a fost repictată în anul 2004 de către pictorul Igor Isac. În 2009 părintele Cătălin Primejdie, cu sprijinul credincioșilor și al Primăriei, a făcut reparații la tencuielile din exterior și a revopsit biserica în exterior; tot acum cu ajutorul credinciosului Pavel Motorga s-au pus ferestre termopan și biserica a fost acoperită cu țiglă. La 6 august 2009, biserica a fost resfințită de către PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului. La 31 august 2014 vechea biserică a satului a fost sfințită de către PS. Lucian Mic, în urma restaurării.

Lista preoților: Dumitrașcu Popovici (1757), Trăilă Muț-Petrovici (1775), Dimitrie Ghimboașă (1814-1848), Iosif Câmpianu (1896). La 1 februarie 2012 filia Putna a devenit parohie misionară, fiind numit preot Cătălin Florin Cojocaru.