Adresa casei parohiale: 327110 Cornereva, nr. 324
Paroh: Pr. iconom-stavrofor NICOLAE MARTIN VALUŞESCUHirotonit în anul 2007.
Preot la Cornereva din anul 2007.
Tel.: 0740205411;
Email: parohia.cornereva@gmail.com
Preot coslujitor: VACANT
Localitatea Cornereva este amplasată în extremitatea estică a judeţului Caraş-Severin. Cea mai mare parte a comunei se găseşte la o altitudine de aproximativ 700 m. Comuna se întinde pe o suprafaţă de 26 ha. Dovezi de viaţă umană materială există pe teritoriul comunei Cornereva încă din epoca pietrei, mai exact din paleolitic. Astfel, s-au găsit schelete umane în peştera Gogâltan și vestigii preistorice la vârful lui Gogâltan, unde era o aşezare de tip Coțofeni. Tot pe aria comunei Cornereva s-au găsit un topor neolitic şi monede medievale. Pe actuala rază a Cornerevei a existat o aşezare dispărută astăzi, care a făcut parte din stăpânirea familiei Temeşel.
Comuna este atestată documentar în anul 1518 şi aparţinea de districtul Caransebeş după cum reiese dintr-o diplomă nobiliară. În 1531 un dregător din Caransebeş a încheiat o înțelegere cu More Ianoş, prilej cu care moşiile Conereva (înainte nu avea pe r), Domaşnea și Cănicea vor face parte din aceeaşi casă nobiliară. Localitatea cuprinde peste 40 de cătune, fiind una din aşezările cele mai întinse ca suprafaţă din ţară. Este amintită în 1751, în 1757 este menţionată cu 100 de case, în 1774 avea 204 case; în 1910 avea 4.249 locuitori şi 991 de case. În 1775 s-a constituit regimentul iliro-român numărul 13, prin contopirea batalionului român de la Jupalnic cu cel iliro-sârb. Cornereva cu Bogâltinul aparţineau companiei Mehadia, ce avea 750 de soldaţi. Din 1845 a devenit căpitănie de-sine-stătătoare. Recensământul populaţiei din 2002 al Cornerevei ne arată că populaţia comunei se cifra la 3.334 de persoane.
În sat a existat o biserică de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului”, ridicată în 1740, incendiată de turci în 1788. Biserica actuală, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între anii 1779-1805. Casa parohială s-a ridicat în anii 1906-1907, din piatră şi cărămidă, fiind acoperită cu ţiglă, compusă din 3 camere şi dependinţe. Parohia deţine 54 ha teren agricol (din care 24 teren arabil, restul fâneţe şi păşune).
Biserica este construită în stilul baroc, având dimensiunile: 22 x 6,8 m. Este din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă, bolta semicilindrică din cărămidă, pardoseala din scânduri, iconostasul de zid, peste care a fost aplicat unul de lemn; turnul e din cărămidă acoperit cu tablă de cupru. Biserica a fost reparată în anii 1821-1836, 1888, 1935, 1975 şi 1982. Ultimele reparaţii capitale au fost efectuate în 2011.
Biserica a fost pictată în anul 1855 de Liubomir Alexandrovici, apoi de Gheorghe Baba în 1936-1937, după care pictura acestuia a fost rasă şi pictată din nou de Victor Jurca din Lugoj în anul 1966. În 2011 pictura a fost curăţată de pictorița Rita Aldea. Biserica a fost sfinţită – ab initio – de către episcopul sârb Iosif Ioanovici Şacabent.
Lista preoţilor: Stanciu Ioanov sau Ioan – român (1757)[1], Radu Cârstescu (1775), Ştefan Muntean (1779-1827), Nistor Popescu (cca 1799-1805), Constantin Ursulescu (1816-1843), Pavel Drăghicescu (1833-1836), Gheorghe Baros (1836-1840), Petru Popovici (1840-1842), Nicolae Daşcovici (1842-1844), Nicoară Ursulescu (1843-1858), Nicolae Bogoevici (1856), Nistor Brânzei (1883), Nicolae Coca (1901), Ioan Grozăvescu (1902), Gheorghe Belcotă (1909), Dănilă Puia (1940), Visarion Hrişcă (1944), Vasile Chiticariu (1945), Vladimir Panciac (1947), Vasile Florescu (1955-1977), Lucian Idomir (1977 – 2007), Ion Pălean (mai 2007 – februarie 2014), Nicolae Martin Văluşescu ( 2007 – prezent ).
Parohia Cornereva are în prezent un Centru de Tineret ce desfășoară activități culturale, catehetice și filantropice; s-a format odată cu implementarea Proiectului Patriarhiei Române şi al Organizației World Vision – Romania ,,Hristos Împărtășit Copiilor”. Tinerii din parohia Cornereva au mai participat și la una dintre etapele proiectului ,,Tinerii în Biserică”, ce s-a desfășurat în cadrul Episcopiei Caransebeșului, dar și la una dintre taberele ortodoxe de creație ,,Credință și artă pentru toți”, organizată tot de către Centrul Eparhial.