Imnul Acatist – o rugăciune foarte puternică care ne înarmează duhovnicește

Denia Acatistului Bunei Vestiri – Utrenia sâmbetei din săptămâna a V-a Postului Mare a fost săvârșită ieri de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului la Catedrala Episcopală din Caransebeș. În cadrul acestei slujbe s-a cântat, în patru fragmente, Acatistul Bunei Vestiri. Credincioșii prezenți au ascultat la sfârșitul slujbei și un cuvânt de învățătură despre această  utrenie specială care se oficiază vineri seară.

Părintele Alin Câmpean, consilier administrativ-bisericesc al Episcopiei Caransebeșului a fost cel care a explicat semnificațiile și importanța citirii Acatistului Bunei Vestiri în această săptămână din Postul Mare.

„De 1350 de ani acest imn este citit într-un mod solemn în săptămâna a 5-a din Postul Mare având în primul rând înțelesul că, nici o biruință în războiul nevăzut pe care îl purtăm noi și care este mai la suprafață în această perioadă, nu este cu putință fără a avea și sprijinul neclintit al Maicii Domnului. Noi astăzi i-am cerut ajutorul Maicii Domnului să biruim în această luptă cu păcatele și poftele noastre. Pentru a birui acest asediu al patimilor cerem necontenit sprijinul și rugăciunea Maicii celei Preacurate. Acesta este motivul pentru care a fost rânduit să se citească în această perioadă a postului”.

Imnul Acatist al Bunei Vestiri este atribuit Patriarhului Serghie al Constantinopolului, iar sărbătoarea îşi are originea în minunile mai presus de fire ale Preacuratei Maicii lui Dumnezeu în faţa încercărilor de cucerire a Constantinopolului, capitala Imperiului Bizantin, de către popoare migratoare.

Părintele Alin Câmpean a mai arătat un alt motiv pentru care se săvârșește această rânduială în această perioadă de post: „Maica Domnului este un model absolut de rugăciune, viețuire și de postire. Noi învățăm o sumedenie de lucruri de la Maica Domnului, nimeni dintre pământeni nu s-a rugat mai adevărat, mai real decât Maica Domnului. Având-o pe Maica Domnului ca model suntem încredințați că la sfârșitul acestui război nevăzut, a cărei miză este însăși existența noastră, vom izbândi”.

În timpul năvălirii din anul 626, în lipsa împăratului bizantin Heraclie, care se afla într-o expediţie împotriva perşilor, Patriarhul Serghie al Constantinopolului a îndemnat poporul să se roage, ieşind în procesiune cu lemnul Sfintei Cruci, cu icoana „nefăcută de mână” a Mântuitorului Iisus Hristos, cu icoana şi veşmântul Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Drept mulţumire pentru înfrângerea şi alungarea duşmanilor, poporul dreptcredincios a cântat întreaga noapte în picioare Imnul Acatist în Biserica Maicii Domnului din Vlaherne.

Această sărbătoare a fost prăznuită la început, în secolul al VIII-lea, în data de 25 martie, dar începând cu secolul al XI-lea sărbătoarea a fost fixată în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paşti.

Părintele consilier i-a îndemnat pe credincioși la final să citească cât mai des Acatistul Bunei Vestiri, pentru că Imnul Acatist este o rugăciune foarte puternică care ne înarmează duhovnicește.