Mănăstirea Teiuș și-a sărbătorit hramul

La praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Teiuș din Caransebeș și-a sărbătorit hramul. Manifestările dedicate hramului mănăstiresc au debutat încă din ajun cu o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Catedrala episcopală „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” la așezământul monahal monahal de la Teiuș. Pe tot traseul s-au cântat pricesne închinate Maicii Domnului de către toți pelerinii din municipiu de pe Timiș și Sebeș, sau veniți din alte părți ale Banatului Montan și nu numai să participe la această procesiune.

În ziua praznicului din încredințarea Preasfințitului Părinte Lucian Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, alături de un sobor de preoți și diaconi în altarul de vară în prezența unui număr însemnat de credincioși.

„Dacă considerăm că România este socotită Grădina Maicii Domnului credem că și noi, fiecare în parte putem să fim o grădină în care să se sălășluiască Maica Domnului și în care să valorificăm virtuțile ce desăvârșesc   viața unui credincios: credință puternică și dragoste absolută față de Dumnezeu  precum și dorința de a înfăptui binele pentru ca acestea toate sunt daruri pe  care noi le oferim lui Dumnezeu și de care Maica Domnului se bucură ”, a precizat părintele arhimandrit Constantin în cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți.

În toamna anului 1998, într-o şedinţă a Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului, s-a decis construirea unui aşezământ monahal în oraşul de reşedinţă. Acest aşezământ monahal, pus sub ocrotirea Maicii Domnului, şi-a serbat pentru prima dată hramul în 15 august 1999, când s-a pus şi piatra de temelie a bisericii mănăstireşti. La 1 decembrie 1999 a fost finalizat corpul administrativ al aşezământului monahal. A urmat construirea şi târnosirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), a prestolului de vară al mănăstirii (hram Înălţarea Sfintei Cruci), a stăreţiei şi anexelor gospodăreşti aferente corpului de chilii. Pe lângă biserica de piatră, a fost construită şi o biserică de lemn, în stil maramureşean.