Cea mai frumoasă poezie creștină – Imnul Acatist al Maicii Domnului

Vineri, 31 martie, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a săvârșit Denia Acatistului Bunei Vestiri, la Catedrala Episcopală din Caransebeș, alături de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul acestei slujbe, Utrenia din sâmbăta a 5-a din Postul Mare, s-a cântat în patru fragmente Acatistul Bunei Vestiri. Acest imn datează din secolul al şaptelea şi se datorează recunoştinţei locuitorilor Constantinopolului faţă de Maica Domnului pentru salvarea cetăţii de invaziile străine.

La final, părintele Alin Câmpean, consilier administrativ-bisericesc a explicat semnificația rânduielii slujbei ce se săvârșește în vinerea din săptămâna a 5-a a Postului Mare. „Am auzit în această seară poate cea mai frumoasă poezie creștină scrisă vreodată, «Imnul Acatist al Maicii Domnului». A fost așezat în Triod datorită unei minuni pe care Maica Domnului a făcut-o în anul 626, când a fost salvată de la pieire cetatea Constantinopolului. Acest imn subliniază un aspect foarte important și anume că Maria nu este doar simplă fecioară, ci este născătoare de Dumnezeu și mai ales ea este locul precis și clar în care se unește umanitatea cu dumnezeirea pentru prima dată în istoria neamului omenesc. Pântecele ei este spațiul în care s-a desăvârșit această unitate între firea umană și firea dumnezeiască și în care a avut loc comunicarea însușirilor”.

Această sărbătoare a fost prăznuită la început, în secolul al VIII-lea, în data de 25 martie, dar începând cu secolul al XI-lea sărbătoarea a fost fixată în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paşti.

„Nu întâmplător Sfinții Părinți au așezat acest imn fix acum și cu siguranță nu doar să ne aducă aminte de minunea săvârșită în Constantinopol, în sec 7, ci mai ales pentru ca să ne vorbească despre sensul efortului ascetic pe care noi îl avem în această perioadă a postului. Cinstirea Maicii Domnului în acest moment este mărturia cea mai clară a faptului că simplul efort ascetic, fără prezența dumnezeirii, este lipsit de valoare. Pe lângă efortul nostru de a posti, de a face fapte bune, de a ne ruga, avem trebuință de Dumnezeu în viața noastră”, a afirmat părintele consilier.

În timpul năvălirii din anul 626, în lipsa împăratului bizantin Heraclie, care se afla într-o expediţie împotriva perşilor, Patriarhul Serghie al Constantinopolului a îndemnat poporul să se roage, ieşind în procesiune cu lemnul Sfintei Cruci, cu icoana „nefăcută de mână” a Mântuitorului Iisus Hristos, cu icoana şi veşmântul Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Drept mulţumire pentru înfrângerea şi alungarea duşmanilor, poporul dreptcredincios a cântat întreaga noapte în picioare Imnul Acatist în Biserica Maicii Domnului din Vlaherne.