„Da EurHope a EurHome”

Loreto 2023

         „Bring your piece to peace!” – Acesta este motto-ul sub care s-a desfășurat cea de-a 13-a ediție a taberei internaționale de la Loreto. Această tabără este posibilă cu ajutorul domnului părinte profesor Nicolae Chiosa, care începând din 2009 le oferă an de an elevilor săi experiența Loreto, prin prietenia pe care a reușit să o formeze, de-a lungul anilor, cu cei de acolo. Probabil că este deja cunoscut faptul că Profu, așa cum este cunoscut în rândul tinerilor, predă religie la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița. Însă pentru elevii săi, el este mult mai mult decât un simplu profesor. Un om cu un suflet deosebit și apropiat de inimile copiilor, prin prietenia pe care o împărtășește cu aceștia, Profu este una dintre cele mai puternice influențe asupra celor ce ajung să îl cunoască cu adevărat. Într-o lume în care nimic nu este sigur și totul de află într-o continuă schimbare, cu ajutorul lui Profu, tinerii înțeleg că au puterea – și este de datoria lor – să determine realitatea. Prin intermediul proiectelor sale, el le oferă elevilor săi tot ceea ce ar trebui să experimenteze fiecare tânăr în timpul liceului: formarea și consolidarea de prietenii, cunoașterea de culturi și tradiții noi, explorarea și dezvoltarea propriei personalități. Ceea ce face Profu este, practic, să le ofere tinerilor speranța unei lumi mai bune și a unui viitor cât se poate de frumos.

Unul dintre proiectele cele mai apropiate de sufletul lui Profu este chiar tabăra de la Loreto, din cadrul proiectului „Da EurHope a EurHome”. După experiența minunată de anul trecut, Profu împreună cu cei din Italia au reușit din nou să pună bazele unei săptămâni de poveste, concretizată în amintiri de neuitat și oameni de cea mai înaltă calitate. Perioada 23-29 iulie a fost, pentru mulți tineri, probabil una dintre cele mai frumoase etape ale vacanței de vară. Într-un context mondial nu foarte prietenos și destul de incert, tineri din toate colțurile lumii s-au adunat pentru a împărtăși unul cu celălalt experiențe, emoții și amintiri. Anul acesta, în tabăra de la Loreto au participat nu mai puțin de 80 de oameni de confesiuni diferite din 5 țări: Italia, România, Suedia, Ungaria și Ucraina.

În cadrul întâlnirii desfășurate pe meleaguri italienești, tinerii au avut șansa să descopere, părticică cu părticică, tradițiile și cultura celor ce aveau, la sfârșitul săptămânii, să le devină prieteni. Au cunoscut oameni diferiți, cu personalități și experiențe de viață diferite. Au participat chiar și la Taina Sfintei Liturghii oficiată în diferite limbi și în cadrul diferitelor confesiuni. Însă toate aceste diferențe nu înseamnă nimic în fața unui profund și fundamental lucru ce reușește de fiecare dată să-i unească pe toți: credința.

Un moment deosebit de important pentru delegația din România este întotdeauna Sfânta Liturghie oficiată de Profu. Ce poate fi mai frumos decât să împărtășești bucuria divină împreună cu cei dragi? Iar când tinerii înțeleg și rezonează cu acest lucru, lăsând spiritualitatea să îi cuprindă, sufletul se umple de entuziasm și inima tresare de emoție. Elevii de la CNTLR au ales să-L întâmpine pe Dumnezeu prin spovedanie, urmând ca în dimineața următoare, la liturghie, să-L primească prin Sfânta Taină a Împărtășaniei, spre mulțumirea și încântarea lui Profu.

Tabăra de la Loreto este foarte bine cunoscută în rândul celor ce participă drept un loc plin de încărcătură emoțională, suflete curate și spiritualitate. De la Loreto este imposibil să pleci fără să fi învățat măcar un lucru. Lecția de anul acesta a venit din partea delegației ucrainiene care, în cadrul unei conferințe de dimineață, au pus pe gânduri pe toți cei care au fost acolo să-i asculte. Gândurile tuturor s-au îndreptat spre cei pe care viața îi pune la încercare în zilele acestea: soldați căzuți la datorie, părinți, copii și prieteni. Mărturiile prietenilor ucrainieni au determinat participanții să reconfigureze lucrurile din viața lor în ordinea firească a importanței lor. Întâi, au învățat să fie recunoscători pentru tot ceea ce li se oferă și să aprecieze toate lucrurile de care au parte: mesele calde din fiecare zi, acoperișul de deasupra capului, familia, prietenii. Apoi, au învățat să fie mulțumiți pentru ceea ce au  șansa să trăiască: pentru bucuria de a fi împreună, pentru că îi au alături pe cei dragi, pentru faptul că pot trăi în armonie deplină cu cei din jur.

În fiecare an, în tabăra de la Loreto participă tineri de tot felul, elevi, studenți și  nu numai, fiecare venind cu câteva așteptări. Cei mai mari vin cu bucurie în suflet și emoția revederii cu prietenii de departe, iar pe cei mici îi încearcă tot felul de sentimente, întrucât experiența din Italia este complet diferită față de tot ceea ce se întâmplă la școală. Însă de fiecare dată, așteptările sunt cu mult depășite, în cel mai minunat sens posibil, deoarece tot ceea ce se întâmplă acolo are un impact extraordinar asupra tuturor participanților. La Loreto se învață că adevărata bogăție nu este cea materială, că nimic pe lume nu este mai frumos decât să trăiești înconjurat de prieteni, că unul singur nu reușește să facă prea multe, însă mai  mulți pot cuceri lumea, că nu există nicio problemă ce nu poate fi rezolvată atât timp cât există credință.

Mulțumim tuturor celor ce au făcut posibilă experiența Loreto de anul acesta! Suntem nerăbdători să vedem ce situații inedite ne va rezerva viitorul și numărăm lunile până când vom avea ocazia să ne întoarcem în Italia, vara următoare.

Simpozion Herculane

Împreună… un cuvânt atât de simplu, dar care totuși are atât de multe semnificații și sensuri. „Împreună” presupune unitate, armonie, empatie, deschidere față de cei din jurul nostru, toate concretizate într-un ultim și fundamental înțeles, iubirea creștină. Acest sentiment unic și deosebit de puternic l-au resimțit cei aproximativ 200 de elevi ai Colegiului Național „Traian Lalescu” din Reșița au participat la o nouă ediție a Simpozionului Ecumenic „Iubirea Creștină”, la Băile Herculane. Coordonatorul excursiei a fost părintele profesor Nicolae Chiosa, un adevărat mentor al liceenilor, mângâietor de suflete și piatră de temelie pentru dezvoltarea spirituală a tuturor tinerilor ce-i sunt elevi.

După o primă săptămână de școală încărcată de emoția unui nou început, am pornit cu încredere spre Băile Herculane, entuziasmați să scriem o nouă poveste din aventura noastră minunată, Simpozionul „Iubirea Creștină”, în perioada 29 septembrie-1 octombrie 2023. Simpozionul este întruchiparea, la scară mai mică, a taberei din Italia, de la Loreto, ce a devenit unul dintre cele mai speciale proiecte desfășurate în școală. Pentru că în ultimii ani numărul de participanți în tabăra din Italia a fost destul de redus, Profu’ reușește să le ofere elevilor săi o experiență similară cu cea de acolo, chiar la ei acasă. Prin intermediul simpozionului, nu numai că îi aduce mai aproape de Dumnezeu, ci îi determină să se apropie unii de alții, să formeze noi prietenii și să le consolideze pe cele vechi.

Debutul acestei experiențe a fost unul pe măsura așteptărilor, cu o oprire la Catedrala Episcopală din Caransebeș și cu un moment de rugăciune acolo, poate unul dintre cele mai sincere și cel mai pure din ultima perioadă. Imaginea celor 200 de suflete adunate în Catedrală, privind cu sfințenie la cele ce se întâmplau în fața altarului a fost una cu adevărat impresionantă, acesta fiind momentul în care am realizat că experiența de la Herculane va fi cu adevărat una de neuitat. Prima zi a fost dedicată instalării în camere, socializării cu cei din jur și cunoașterii de oameni noi.

Cea de-a doua zi a început cu o tradițională înviorare și a continuat cu așa-numitele discuții pe grupe. În cadrul acestora, membrii celor 10 grupe stabilite în seara precedentă au avut ocazia să se cunoască și să discute despre diferite teme, care mai de care mai interesante. Principala temă, în jurul căreia s-au împletit și alte subiecte, într-o armonie perfectă, a fost chiar iubirea creștină. Poate cel mai îmbucurător și, totodată, încurajator lucru a fost atmosfera din cadrul grupelor, copiii reușind să îi cunoască pe toți ceilalți colegi de grupă, să îi asculte pe fiecare și să își deschidă sufletele în fața lor. Continuarea zilei de sâmbătă a adus o mulțime de zâmbete și bucurii tuturor participanților, întrucât s-au aventurat într-o altă activitate tipică pentru Herculane, și anume „Vânătoarea de comori”. În cadrul acestuia, cele 10 grupe au trecut prin câteva probe, întrecându-se una cu cealaltă, testându-și abilitățile și rămânând, în final, cu amintirea unei experiențe inedite.

Și pentru că iubim surprizele, sâmbătă seara a avut loc „Gala Iubirii Creștine”, ceea ce s-a dovedit a fi unul dintre cele mai frumoase momente ale simpozionului. Toți participanții s-au străduit, în timpul scurt pe care l-au avut la dispoziție, să își creeze cele mai inedite și mai interesante momente, trecând peste toate barierele emoțiilor și căpătând încrederea că nimic nu este imposibil atâta timp cât există dorință și se depune puțin efort.

Laitmotivul Herculane-lui a fost focul de tabără din ultima seară, care le-a trezit tuturor sentimente puternice și de care toată lumea s-a bucurat ca de o eliberare a sufletului, o destăinuire spirituală a cărei realizare a fost mult mai accesibilă într-o atmosferă familiară, în unitate și armonie deplină. La tot pasul se întâlneau prieteni ștergându-și lacrimile unii altora sau sprijinindu-și capul unii pe alții, ceea ce, pentru organizatori, nu a reprezentat altceva decât mulțumirea sufletească generată de un Herculane reușit.

Duminică, în ultima zi a simpozionului, a avut loc Sfânta Liturghie săvârșită de Profu`, în aer liber și în mijlocul naturii, un moment cu adevărat special și desprins parcă dintr-o poveste. Elevi mici și mari, studenți, părinți și chiar și cei de la Casa Ecologică au venit să ia parte la această experiență minunată, cum numai în cadrul proiectelor noastre poți vedea. Două sute de suflete privind cu interes și ascultând cu sfințenie ceea ce se petrece în jurul lor au reprezentat bucuria inimii lui Profu’, care și-a arătat recunoștința pentru fiecare în parte.  

Cea mai importantă concluzie care se desprinde din toată această experiență este faptul că avem lângă noi oameni minunați, care merită să se bucure de tot ceea ce este mai frumos în jurul lor. Pentru organizatori, toată truda și tot timpul dedicat acestei excursii s-au concretizat într-o imensă mulțumire sufletească, datorată încheierii cu bine a ceea ce s-a dovedit a fi una dintre cele mai reușite experiențe de la Herculane. Desigur, nimic din ce s-a întâmplat la Casa Ecologică nu ar fi fost posibil fără implicarea colegilor mai mari, care au făcut tot posibilul pentru a se asigura că toată lumea se simte bine și nimănui nu-i lipsește nimic. Am văzut oameni râzând, plângând, schimbând impresii, idei, păreri, dar, mai ales, am avut ocazia să observăm o dorință extraordinară de implicare și asta ne bucură și ne dă speranță că lucrurile se vor desfășura, în continuare, cel puțin la fel de frumos. Iată câteva mărturii ale elevilor care au participat la această ediție a simpozionului:

Zicala ,,dar din dar se face rai” își are nucleul la Herculane. Herculane nu e un loc, e o emoție, o trăire despre care nu știi ca există până când ajungi să o trăiești cu adevărat. Văzând atât de multe chipuri fericite, atât de mulți ochi care îți zâmbesc în semn de mulțumire, atâtea inimi dornice să dăruiască pentru că și ele, la rândul lor, au primit, te fac să vezi proiectul nostru de la Herculane ca pe o oază de pace, ale cărei resurse nelimitate te încarcă cu puterile necesare pentru a evolua frumos. Cum știu asta? Herculanele acesta a fost ultimul pentru mine în postura de licean și pot declara cu mâna pe inimă că Profu’ a avut dreptate: noi facem Herculanele frumos. – Teodora Zmeu, clasa a XII-a

Aș putea petrece ore în șir vorbind despre toate proiectele lui Profu` la care am participat încă de la începutul clasei a 9-a până în prezent. Fiecare excursie este o experiență unică, însoțită de un amalgam de sentimente, emoții și trăiri ce nu pot fi descrise în cuvinte, reprezentând câte o părticică dintr-un mare proiect de suflet. Totuși, ca fiecare mare proiect, și acesta are un miez pe baza căruia se dezvoltă, și anume tabăra de la Herculane. Când aud cuvântul „Herculane” mă gândesc la o experiență emoționantă, care ne ajută să ne deschidem sufletul în fața celorlalți. Deși pentru mine acesta a fost cel de-al cincilea Herculane, atmosfera de acolo și sentimentele simțite au rămas aceleași ca prima dată când am participat în această tabără. Consider că toate acestea se datorează faptului că prin activitățile de la Herculane învățăm să privim dincolo de suprafață și să ne conectăm unii cu alții prin intermediul sufletului, lucru care rămâne special ori de câte ori îl trăim, ca un foc ce nu se stinge niciodată. – Daria Gașpar, clasa a XI-a

Experiența “Herculane” este diferită de fiecare dată. Pot spune că este unică, sentimentele pe care le-am trăit au fost minunate. Stau și mă gândesc că a fost ultimul Herculane la care am putut să mă implic și să ajut cât pot eu de mult. Focul de tabără a legat și va lega în continuare prietenii de care nu voi uita niciodată. Am râs mult, am plâns mult, dar într-un final, am rămas cu o bucurie în suflet. Înaintea plecării, am trăit cele mai intense momente când am realizat că sfârșitul liceului se apropie și nu voi mai vedea așa des persoanele care mi-au fost alături în aceste zile. Cum ne zice Profu’ de fiecare dată: “persoanele care fac aceste proiecte frumoase suntem noi” și mereu îi dau dreptate. Persoanele întâlnite în aceste proiecte și sentimentele trăite alături de ele sunt unele foarte frumoase. Amintirile făcute în aceste zile îmi vor rămâne mereu întipărite în minte! – Irina Oșan, clasa a XII-a

Herculane. Sunt așa de multe cuvinte de spus despre acest proiect, însă am să încerc să le rezum prin câteva emoții trăite de mine de-a lungul celor 3 zile petrecute la Casa Ecologică. Iubire, emoție și fericire. Pentru mine personal, este unul din proiectele preferate pentru că ne face să ne apropiem unii de alții și ne creează amintiri frumoase. Pe departe, cel mai frumos moment, este focul de tabără. Nici nu știu cum să descriu emoțiile trăite în acele ore de liniște. Pot să zic că toate proiectele de tip “Herculane” mi-au schimbat viața în bine. – Adrian Popovici, clasa a XI-a

Bucuria pe care o trăim atunci când colegii noștri ne spun că s-au simțit extraordinar la Herculane nu poate fi măsurată în cuvinte, însă tot ceea ce am trăit acolo începe să își lase amprenta asupra tuturor. Atmosfera din școală este complet schimbată, toată lumea se cunoaște cu toată lumea, am depășit orice fel de prag al anxietății sau al reținerilor și suntem încrezători că acest spirit al iubirii creștine îl vom resimți mult timp de acum încolo. Pentru tot ceea ce am putut realiza în aceste 3 zile Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu, și pentru faptul că, după o vacanță lungă și plină de activități, am reușit să fim din nou împreună, le mulțumim tuturor participanților care au lăsat o părticică din sufletul lor în crearea unei povești de neuitat.