Tinerii atoriști înapoi „Acasă”

În perioada 5-8 octombrie 2023, 13 voluntari ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte au ales să devină preț de câteva zile, pelerini ai mănăstirilor din zona județului Vâlcea.

Cei 13 tineri, din ATOR Banatul de Munte, au plecat într-un pelerinaj cu scop în folos duhovnicesc cu binecuvântarea Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, în cadrul sectorului de pelerinaje, drumeții și excursii al asociației noastre. Destinația principală fiind însă Mănăstirea Arnota, mănăstire la care revenim constant de câțiva ani, fiind  „“a doua casă a ATOR-istilor”.

Ne-am început călătoria cu o rugăciune a călătorilor, pentru a ajunge cu bine, păziți de rele, la toate obiectivele noastre.  Prima oprire a fost la Mănăstirea Prislop, urmată de închinarea noastră la moaștele Sfântului Irodion de la Mănăstirea Lainici, iar înainte de a ajunge la Mănăstirea Arnota, am făcut un popas la Mănăstirea Polovragi, un loc plin de istorie, loc remarcat de către tinerii noștri. Seara a fost încheiata cu o rugăciune adusă Maicii Domnului, o rugăciune de mulțumire pentru ziua ce a trecut.

A doua zi am început-o la Sfânta Liturghie, unde am dat răspunsurile la strană, urmând să avem o zi plină în care am vizitat câteva mănăstiri din apropiere și nu numai. Am ajuns la Schitul Ostrov, o bisericuța aflată pe insula unui lac, ceva inedit și rar pentru fiecare dintre noi. Mai departe ne-am închinat la Mănăstirea Cozia, bucurându-ne de peisajul uimitor, destinzând atmosfera cu un joc de grup; ne-am oprit la Mănăstirea Turnu, lăcaș de odihnă duhovnicească, plin de fragmente ale vieții Sfinților Misail și Daniil, prăznuiți în data de 5 octombrie. Ultima oprire a fost la Mănăstirea Govora, o premieră pentru fiecare dintre noi, însă o bucurie trimisă de la Dumnezeu, încărcându-ne sufletește cuvintele maicii Taisia, maică care ne-a amintit tuturor despre sfințenia bunătății pe care trebuie să o avem unii cu ceilalți și despre cuvintele părintelui Arsenie Boca. Ca în prima seară, după ajungerea noastră la Arnota, am citit împreună Paraclisul Maicii Domnului și am petrecut unele dintre cele mai frumoase momente ale pelerinajului.

A treia zi am avut ca destinație finală Schitul Pătrunsa, începând-ne drumeția cu un popas la Mănăstirea Pahomie. Un drum de aproximativ 7 kilometri, înconjurați constant de peisaje uimitoare, un drum în care ne-am reconectat prin zâmbete și vorbe. Am ajuns să ne închinăm la numeroasele moaște așternute în schit și să petrecem puțin timp pe dealurile „ca și scoase din rai”.

În ultima zi, după Sfânta și Dumnezeiască Liturghie, am făcut o ultimă oprire la moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița pentru a ne fi păzitor la drum, și am pornit spre casă încărcați cu binecuvântare și bucurie!

Câteva gânduri din partea pelerinilor:

„Pentru mine a fost primul pelerinaj și nu regret faptul că am ales să merg pentru câteva zile într-un loc cu adevărat special, alături de câteva persoane pe care le am la suflet. Acest pelerinaj m-a ajutat să mă apropii mai mult de Dumnezeu și am realizat cât de important este Dumnezeu și rugăciunea în viața noastră. Atmosfera mănăstirii a fost plina de liniște și pace și m-a făcut și mă simt ca și acasă.

A fost o experiență specială unde am putut regăsi pe Dumnezeu în fiecare persoană și în fiecare loc. Mănăstirea Arnota găzduiește și o bibliotecă valoroasă, unde poți afla mai multe despre istoria și tradițiile locului. Aceasta este înconjurată de un peisaj minunat care te inspiră și te liniștește și cu siguranță mă voi întoarce cât mai curând acolo”, ne spune Simi Bîca

„Încerc să ajung la Dumnezeu, pictorul sensibil al universului, pentru că numai el mă poate metamorfoza într-o ființă în care rugăciunea stăpânește sufletul, locul potrivit fiind o mănăstire. Liniștea lumească doarme, iar glasurile îngerilor se pot auzi. Descrierea emoției de mai sus reprezintă reușita pe care am avut-o pe talazele învolburătoare ale gândurilor, la Mănăstirea Arnota! A fost atâta fericire în tristețea sufletului meu, încât am putut avea un dialog cu Dumnezeu în care să-mi eliberez sufletul de răutățile sale. Ce-mi va rămâne în cel mai mărit loc din inimă, în amintirea zilelor petrecute în pelerinaj, este că Fericirea aleasă este acum o prioritate în speranța că sufletul va avea în fiecare adânc al răutăților, o scânteie de lumina!” mărturisește Maria Barbescu

„Pentru mine, acest pelerinaj a însemnat liniște sufletească, deoarece de multe ori mă scufund în problemele de zi cu zi, și uit să-I mulțumesc lui Dumnezeu, pentru tot. În aceste zile, am simțit atâta bucurie, chiar dacă a fost, într-adevăr, obositor, s-a meritat din plin. Este a doua oară când vin la mănăstirea Arnota, și chiar pot să o numesc «Acasă». Ceea ce-mi va rămâne mereu în minte și-n suflet, este drumeția spre mănăstirea Pătrunsa, momentul când am simțit și mai mult că mi-am găsit locul. Așadar, aștept cu nerăbdare să mă întorc în acest locuri binecuvântate.” spune Isabela Avramoni

Pelerinajul s-a desfășurat pe o perioadă de 4 zile, tinerii atoriști plecând acasă cu un suflet mai liniștit și mai înțelept, pregătiți să se confrunte cu ispitele ce îi întâmpină zilnic.