Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, sfinţită de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române

Slujba de sfințire a avut loc de la ora 8:30 și a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Macarie, episcopul ortodox român al Europei de Nord, și cu Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, împreună cu un sobor de aproape 100 de preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru; vicarul eparhial, părintele Iustin Tira; secretarul eparhial, arhimandritul Benedict Vesa; protopopul de Turda, părintele Daniel Crișan; protopopul de Cluj II, părintele Alexandru Constantin Ciui; starețul Mănăstirii Nicula, arhimandritul Nicolae Moldovan, alături de alți preoți invitați.

După slujba de sfințire, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un scurt cuvânt, în care a felicitat obștea mănăstirii, pe credincioși și pe ctitori pentru efortul lor de a ridica această ctitorie pentru veșnicie.

Citându-l pe poetul Tudor Arghezi, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a sintetizat în patru versuri tot ceea ce s-a întâmplat: „Altarul ca să fie, Şi pietrele să ţie, Cer inima şi viaţa, zidite-n temelie”.

Slujba de sfințire a mănăstirii Mihai Vodă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a continuat cu Sfânta Liturghie, săvârșită pe o scenă special amenajată pentru acest eveniment. La slujbă au asistat un număr impresionant de credincioși, autorități locale, județene și centrale.

După citirea pericopei evanghelice, cuvântul de învățătură a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, care a vorbit despre personalitatea marelui Voievod Mihai Viteazul, intitulând cuvântul „Precursorul Marii Uniri și preocupările lui spirituale”.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de arhid. Ioan Bogdan Alexiuc.

La acest eveniment a fost prezent secretarul de stat pentru Culte, domnul Victor Opaschi, care a rostit o alocuțiune.

Distincții pentru ctitori și binefăcători

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, a adresat un cuvânt de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și i-a conferit „Crucea Patriarhală”, cea mai mare distincție ce poate fi acordată unui preot din Patriarhia Română, părintelui Vasile Știopei, celui care la început i s-a încredințat construcția mănăstirii.

De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oferit o serie de diplome și distincții. Pentru strădania depusă, părintele duhovnic protos. Ilie Hanuschi a primit rangul de arhimandrit, iar maica stareţă monahia Andreea Zdrobău a fost ridicată la rangul de stavroforă, cu dreptul de a purta Sfânta Cruce.

În cuvântul său rostit la final, părintele duhovnic arhim. Ilie Hanuschi a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Andrei pentru purtarea de grijă și pentru sprijin, celorlalți ierarhi prezenți, dar și tuturor celor care au contribuit la ridicarea locașului de cult.

De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oferit ctitorilor, oficialităților și tuturor celor care s-au implicat în ridicarea mănăstiii, Ordinul „Mihai Vodă”, instituit recent de Arhiepiscopie cu prilejul Centenarului Marii Uniri și a sfințirii bisericii Mănăstirii „Mihai Vodă” din Turda, dar și alte diplome de aleasă cinstire.

A urmat o slujbă de pomenire a Voievodului Mihai Viteazul, au fost rostite alocuțiuni, iar maica stareță, stavrofora Andreea Zdrobău a primit „Ordinul Onoare pentru Cluj 2018” din partea prefectului județului Cluj, ing. Ioan-Aurel Cherecheș. Apoi manifestările comemorative s-au încheiat cu ceremonia de depunere de coroane și flori la monumentul domnitorului și cu parada militară a garnizoanei din Turda.

Sfințirea Mănăstirii Mihai Vodă din Turda, loc de pomenire a martiuriului voievodului Mihai Viteazul, la 417 ani de la asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, pe câmpia de lângă Turda

Această ctitorie mănăstirească s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mânăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului nostru naţional.

Odată cu deschiderea mânăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Proiectul mănăstirii turdene este o copie arhitecturală a vechii mânăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist, din care nu au putut fi salvate astăzi decât biserica mănăstirii şi turnul clopotniţei.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mânăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mânăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica „al fresco” de pictorul bisericesc Sorin Efros. Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele protos. Ilie Hanuschi.

În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului a înscris această manifestare istorică pe agenda evenimentelor care vor marca simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.