Ziua Drapelului Național marcată la Reșița

În fiecare an, în data de 26 iunie, sărbătorim Ziua Drapelului Național, întrucât din anul 1998 această zi a fost proclamată prin Legea nr. 96, din 20 mai ca zi a Drapelului Național. Cu acest prilej, anul acesta, în organizarea Instituției Prefectului – Județului Caraș-Severin și a Garnizoanei Reșița, s-a desfășurat în incinta Inspectoratului de Jandarmi Județean Caraș-Severin, un ceremonial religios-militar.

Evenimentul a fost organizat în condiții speciale, în prezența subsecretarului de stat al MAI, Dan Stan, a prefectului județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și a șefilor de arme. La această manifestare a fost prezent și  Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului care a săvârșit o slujbă de sfințire a drapelului național. După sfânta slujbă drapelul a fost înălțat pe catarg.

Părintele Episcop a spus la final că „astăzi se cuvine să-i pomenim pe toți eroii patriei, cei care și-au dat viața pentru neamul românesc. Privind la tricolor, privim la trecutul patriei noastre, la eroii țării noastre care s-au înălțat la cer și au murit pentru această țară și pentru biserica strămoșească. Nu în zadar toți cei care mergeau la luptă se rugau mai întâi, se închinau în fața sfintelor icoane, se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului, se închinau și sărutau drapelul și apoi însemnăndu-se cu semnul Sfintei Cruci mergeau încrezători la luptă. Dumnezeu a ocrotit și nădăjduim că în continuare va ocroti neamul românesc și ne va ajuta tuturor să rămânem uniți în această țară făurită cu multă jertfă de înaintași noștri  care au crezut dintotdeauna în aceste idealuri nobile, naționale și spirituale”.

Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, lăţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale. La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.

În timpul Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc, în Primul Război Mondial au avut loc jertfe pentru apărarea drapelului de luptă, ca simbol al datoriei de apărare a pământului țării și al onoarei militare, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drapelele unităților evidențiate în luptă au fost decorate la rândul lor, pentru acțiunile de pe frontul de vest.