Hramul Mănăstirii Teiuș

În toamna anului 1998, într-o şedinţă a Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului, s-a decis construirea unui aşezământ monahal în oraşul de reşedinţă. Acest aşezământ monahal, pus sub ocrotirea Maicii Domnului, şi-a serbat pentru prima dată hramul în 15 august 1999, când s-a pus şi piatra de temelie a bisericii mănăstireşti.

Și anul acesta la praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Teiuș din Caransebeș și-a sărbătorit hramul. Din încredințarea Preasfințitului Părinte Lucian Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, alături de un sobor de preoți și diaconi în altarul de vară, prezenți fiind numeroși credincioși, printre care foarte mulți copii și tineri.

Părintele arhimandrit le-a vorbit la finalul Sfintei Liturghii despre însemnătatea acestei sărbători. „Sărbătoarea de astăzi ne arată că prin Învierea Mântuitorului din morți, moartea nu mai are stăpânire asupra umanității și de aceea noi creștinii socotim moartea o adormire, o trecere de la viața aceasta la viața cea fără de sfârșit. Știm că omul nu a fost creat ca să moară, ci chiar dacă el a greșit, Dumnezeu la plinirea vremii a luat trup asemenea nouă și s-a născut din Fecioara Maria, ca să ne mântuiască. Pentru că Maica Domnului s-a făcut sălaș a lui Dumnezeu, trupul ei cel feciorelnic nu putea fi supus putreziciunii așa cum se întâmplă cu trupurile noastre, ci trupul ei a fost ridicat la cer. Prin acest fapt Dumnezeu și-a arătat iubirea Sa milostivă față de neamul omenesc”, a subliniat părintele arhimandrit Constantin în cuvântul de învățătură.

Situată în cetatea Caransebeşului, Mănăstirea de la Teiuş a devenit pentru toţi caransebeşenii loc de bucurie duhovnicească.

La 1 decembrie 1999 a fost finalizat corpul administrativ al aşezământului monahal. A urmat construirea şi târnosirea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), a prestolului de vară al mănăstirii (hram Înălţarea Sfintei Cruci), a stăreţiei şi anexelor gospodăreşti aferente corpului de chilii. Pe lângă biserica de piatră, a fost construită şi o biserică de lemn, în stil maramureşean.