Sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor pe Colina Patriarhiei

În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Cetatea Bucureștilor s-a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi la rândul care ajunsese până pe strada 11 iunie, pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cea a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, care a fost adusă în Capitală de o delegaţie a Mitropoliei de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia), în contextul Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și al Anului comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Răbdarea și evlavia pelerinilor iubitori de sfinți care și-au îndreptat pașii spre Colina Patriarhiei au fost întărite în toată această perioadă de vremea blândă, de slujbele de seară care au înfrumusețat sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, precum și de darurile alimentare oferite de cele 13 protoierii ale Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost marcată în mod solemn la Altarul de vară prin Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa şi Kampania, Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, şi soborul de arhierei români și străini, preoți și diaconi.

„Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr isihast”

În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului evanghelic, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat dragostea poporului român față de sfinții cuvioși rugători, cum a fost și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor: „Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un călugăr rugător, isihast. De aceea, Dumnezeu l-a învrednicit, pentru multa sa smerenie și multele sale nevoințe, să fie atât de mult iubit și cinstit, încât să ajungă aici, în capitala Țării Românești, la sfârșitul Războiului ruso-turc. În anul 1774, la cererea românului Hagi Dimitrie, generalul rus Petru Saltîkov a binevoit să lase aceste moaște sfinte aici, întrucât, așa cum motiva cel care a cerut moaștele, războiul a adus o mulțime de pagube popoarelor din această zonă. Sfântul Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor, este un sfânt rugător, care a trăit la sfârșitul secolului al 13-lea și începutul secolului al 14-lea. Se știe că începând cu secolul al 12-lea, cu anul 1185, în părțile acestea s-a înființat Țaratul româno-bulgar de către frații Petru și Asan, care a avut-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Românii și bulgarii aveau evlavie foarte mare față de sfinții cuvioși rugători. De aceea, până astăzi sfinții cuvioși sunt foarte mult apreciați în Ortodoxie. Ei sunt numiți «de Dumnezeu purtătorii Părinții noștri», pentru că au practicat rugăciunea neîncetată”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Teologul energiilor necreate”

Preafericirea Sa a subliniat și faptul că teologul care a sistematizat toată trăirea și gândirea teologică isihastă a fost Sfântul Grigorie Palama, ale cărui sfinte moaște se află aduse spre închinarea credincioșilor la București: „Sfântul Grigorie Palama este teologul rugăciunii neîncetate, împreună cu Sfântul Grigorie Sinaitul, dar mai ales este teologul luminii celei necreate a slavei Preasfintei Treimi, care s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos ca fiind nu lumină de la soare, ci lumină care izvora din interiorul Persoanei Mântuitorului, deci lumină necreată, veșnică. El a demonstrat în fața adversarilor săi, care erau impregnați de o gândire scolastică, apuseană, că există o distincție între ființa divină, care nu se împărtășește creaturilor, și energiile divine sau lucrările dumnezeiești, care se împărtășesc prin iubirea lui Dumnezeu făpturilor create de El. Sfântul Grigorie Palama mai este numit și teologul energiilor necreate”.

De asemenea, Patriarhul României a precizat că toată viața Bisericii și sfințirea se fac prin harul Preasfintei Treimi arătat în Iisus Hristos și împărtășit apoi prin Duhul Sfânt. „Prin dumnezeiescul har se face sfințirea slujitorilor Bisericii și prin el se sfințesc toate lucrările sau activitățile Bisericii. Harul acesta, însă, este dat nouă de Hristos și împărtășit nouă de Duhul Sfânt, mai ales prin Sfintele Taine ale Bisericii, dar și prin viața de rugăciune. Prin rugăciune ne întâlnim cu Dumnezeu și El revarsă iubirea Sa în sufletul celui care se roagă. Sfântul Apostol Pavel, când îi binecuvântează pe Corinteni, în Epistola a doua, spune: «Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!» (2 Cor. 13, 13). Se poate înțelege din această binecuvântare ce este harul. Harul este iubirea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea sau comuniunea Duhului Sfânt. Harul este al întregii Sfinte Treimi, dar descoperit nouă de Hristos și dăruit nouă prin Duhul Sfânt. De aceea, avem expresii în scrierile Noului Testament ca de pildă «tronul harului» și «duhul harului», care înseamnă Duhul Sfânt. De aceea, Sfântul Ambrozie de Milano a spus că tronul Tatălui și al Mielului este Duhul Sfânt, iar râul de cristal care vine din tronul Tatălui și al Mielului este harul Duhului Sfânt. Avem această lucrare tainică și sfântă a harului în viața Bisericii, iar aceasta se știe că este în primul rând în Sfintele Taine începând cu Botezul, deoarece prin Botez primim harul Preasfintei Treimi pentru a conlucra cu el și a ajunge la sfințenie sau la asemănarea cu Dumnezeu”, a subliniat Preafericirea Sa.

Mulțumiri celor care au ajutat la organizarea hramului

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit mai întâi celor doi mitropoliţi invitați la această sărbătoare a sfinților isihaști, între care este numărat și ocrotitorul Catedralei Patriarhale: „Este o mare bucu­rie și o mare onoare faptul că Înaltpreasfin­țitul Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei, din Grecia, ne-a adus moaștele Sfântului Grigorie Palama. Dânsul a promis, atunci când a săvârșit Sfânta Liturghie cu prilejul cinstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul Tesalonicului, că în anii următori va aduce mâna dreaptă a acestui sfânt, pentru închinare, și ne va lăsa o părticică din moaștele sale. Astfel, cei doi Sfinți Dimitrie, din 26 și 27 octombrie, vor avea o și mai mare legătură între ei prin sfintele moaște, ținând seama și că Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, are chipul pe stema Bucu­reștiului. Această promisiune plină de dărnicie și prietenie a Înaltpreasfințitului Mitropolit Pantelimon reprezintă pentru noi o bucurie, o încurajare și o intensificare a comuniunii dintre popoarele noastre ortodoxe, grec și român. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost, în secolul al 4-lea, un mare apărător al dreptei credințe, până la moarte. Se spune că atunci când au încetat persecuțiile, a apărut monahismul, ca o formă de nevoință duhovnicească, fiind numit martiriul alb, comparativ cu cel roșu, al sângelui. Așadar, există și o legătură tainică între mucenicie și monahism. Aceste sărbători în care sfinți din neamuri diferite se întâlnesc prin moaștele lor, prin invitarea unor slujitori ortodocși din alte Biserici, întăresc comuniunea ortodoxă, mai ales într-o vreme în care există mult individualism, dezbinare și tulburare. De aceea, considerăm că sfinții care ne aduc pace în suflet sunt și mijlocitori înaintea Preasfintei Treimi pentru trimiterea păcii între popoare”.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre lucrarea sfinților isihaști, cărora le este închinat Anul comemorativ 2022, ei fiind aceia care au căutat pacificarea sufletului, și-au curățit inima de gândurile rele și au simțit binecuvântarea lui Dumnezeu. Patriarhul României a subliniat că rostul vieții duhovnicești nu este postul sau rugăciunea sau nevoința, ci curățirea inimii și a cuvintelor, așa încât unii dintre sfinții isihaști s-au învrednicit, cu voia lui Dumnezeu, să vadă încă din lumea aceasta slava Sa din Împărăția cerurilor. Preafericirea Sa i-a mulțumit în mod deosebit ierarhului grec pentru darul de a ne închina la moaștele marelui dascăl al isihasmului, Sfântul Grigorie Palama.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon și-a exprimat recunoștința pentru invitația de a sluji împreună cu Preafericirea Sa și cu ceilalți arhierei în ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou. Ierarhul a evidențiat în cuvântul său și importanța covârși­toare a ocrotirii și mijlocirii sfinților pe care Dumnezeu i-a ales spre a apăra și binecuvânta poporul binecredincios: „Cred că nu există cineva care să nu își dea seama cât de mare este binecuvântarea de a avea prezența și ocrotirea unui sfânt în cetatea sa, deoarece acesta mijlocește pentru ea înaintea lui Dumnezeu și se roagă pentru toți locuitorii ei. Dumnezeu, în înțelep­ciunea Sa, nu a dat doar îngerilor porunca de a ne ocroti, ci a îngăduit și sfinților și aleșilor Săi, care sunt frații noștri născuți în cer mai înainte de noi, să ne păzească și să ne ocrotească pe noi și orașele în care trăim, ferindu-ne de primejdii. Bunul Dumnezeu a mai îngăduit ca noi să avem sfintele lor moaște, cele pline de har, ca pe niște ziduri puternice și de netrecut, pentru a ocroti cetățile noastre de toți vrăjmașii, dar și pentru a fi comori ale harului și izvoare nesecate de vindecări sufletești și trupești”. La finalul cuvântului său, Mitropolitul Pantelimon a oferit Patriarhului României un recipient conținând mir izvorât de la sfintele moaște ale Marelui Mucenic Dimitrie.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit pentru prezență și Înaltpreasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, din Bulgaria, eviden­țiind existența unei puternice prietenii duhov­nicești româno-bulgare prin doi mari sfinți isihaști: Sfântul Dimitrie cel Nou și Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab. În semn de recu­noș­tință, Părintele Patriarh a oferit atât ierarhului grec, cât și celui bulgar câte o frumoasă icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Patriarhul României și-a exprimat recunoș­tința și față de toate persoanele și instituțiile implicate în buna organizare a manifestărilor prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, mulțumind în special ierarhilor membri ai Sfântului Sinod care au slujit; reprezentanților autorităților de stat care au participat la Sfânta Liturghie; clericilor slujitori; Primăriei Municipiului București; Direcției Administrație Publică și Centrului Cultural al Municipiului București; Primăriei Sectorului 4 al Capitalei; Direcției Generale a Poliției Municipiului București; Inspectoratului General al Poliției Române – Brigada Rutieră a Capitalei; Poliției Locale a Municipiului București; Poliției Locale a Sectorului 4; Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București; Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov; voluntarilor Catedralei Patriarhale și ai Parohiei Afumați 2 din Protoieria Ilfov Nord, parohie ce a oferit gratuit cele 50.000 de sticle cu agheasmă pentru pelerini; membrilor permanențelor Consiliului Național Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor; clericilor slujitori ai Catedralei Patriarhale; corurilor care au înfrumusețat slujbele săvârșite în zilele sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou; protopopilor și preoților participanți din Arhiepiscopia Bucureștilor; clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii; voluntarilor din grupul „Tineri în acțiune”; Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și pelerinilor prezenți la evenimentele de pe Dealul Patriarhiei. (www.ziarullumina.ro)