Cartea, regină în deschiderea evenimentelor Zilelor Orașului Bocșa
22 July 2019
După cum este tradiția la Bocșa, zilele de 19 și 20 iulie sunt dedicate atât patronului spiritual al orașului, Sf. Proroc Ilie Tesviteanul, cât și unor evenimente culturale, literar-artistice.
Încă de la atribuirea oficială, de către autoritățile locale, Sfântului Ilie patronatul orașului (1997), Biblioteca publică „Tata Oancea” a inițiat și desfășurat un proiect cultural intitulat „La Bocșa, de Sf. Ilie”, proiect în cadrul căruia au fost desfășurate activități culturale, literar-artistice, diverse.
Tradiția bibliotecii merge mai departe, astfel că, în data de 19 iulie 2019, publicul bocșean a fost invitat la un nou eveniment cultural intitulat „La Bocșa, de Sf. Ilie”, eveniment constituit dintr-un complex de manifestări culturale.
Pentru că, în 19 iulie 2019 s-au împlinit 5 ani de la plecarea maestrului Constantin Lucaci din această lume, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și-a propus ca evenimentul din acest an dedicat sărbătorii Sf. Ilie, patronul spiritual al orașului, eveniment care deschide, de altfel, Zilele Orașului Bocșa, să se defășoare în spațiul Muzeului „Constantin Lucaci” din Bocșa, sub supravegherea spiritului maestrului luminii. Iar, pentru o mai bună desfășurare a evenimentului, instituțiile culturale bocșene și-au dat mâna realizând un veritabil regal cultural-spiritual.
Astfel, evenimentul care a deschis Zilele Orașului Bocșa în 19 iulie 2019 a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret „Vasiova”, în parteneriat cu Casa de Cultură Bocșa și Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova.
În deschidere au fost rostite cuvinte de bun venit din partea organizatorilor gazde: Gabriela Șerban (managerul Bibliotecii „Tata Oancea” Bocșa), Ioan Liuț (directorul Casei Orășenești de Cultură Bocșa) și pr. dr. Daniel Crecan (coordonatorul Centrului de Tineret „Vasiova”).
Fiind un eveniment dedicat memoriei maestrului Constantin Lucaci, părintele Daniel Crecan a oficiat o scurtă slujbă de pomenire, întâlnirea debutând cu un moment de reculegere. Apoi, Gabriela Șerban, amfitrionul și moderatorul evenimentului, a dat startul prezentărilor, cartea dovedindu-se a fi regina zilei.
Un prim moment a fost dedicat revistei „Bocșa culturală” aflată în cel de-al 20-lea an de apariție, revistă prezentată de redactorul-șef, Gabriela Șerban, dar și de editorul Gheorghe Jurma și colaboratorul pr. dr. Daniel Crecan. Publicația a fost felicitată de către celălalte reviste participante la eveniment precum „Reflex” (Reșița, prin dr. Ada D. Cruceanu și redactor-șef Octavian Doclin), „Echo der Vortragsreihe” (Reșița, prin redactor-șef Erwin Josef Țigla) și „Arcadia” (Anina, prin redactor-șef Mihai Chiper).
În același context al aniversării revistei a fost prezentat și lansat cel de-al treilea volum al „Bibliografiei revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018”, volum realizat de Gabriela Șerban și apărut la editura TIM din Reșița, 2019. „Este o bibliografie necesară și valoroasă, care demonstrează atât orizontul și importanța revistei, cât și dimensiunile culturii bocșene de azi și de ieri”, a afirmat editorul Gheorghe Jurma în prezentarea cărții.
Fiind o sărbătoare a unei reviste de cultură, evident că invitații prezenți la eveniment au fost, în special, colaboratori și apropiați bibliotecii și revistei bocșene. Unul dintre aceștia este și prof. dr. Constantin Tufan Stan, profesor de pian la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, licențiat al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București și doctor în muzicologie cu summa cum laude al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Cetățean de Onoare al Comunei Belinț (Timiș) și al Orașului Bocșa (Caraș-Severin), deținător al unor importante premii în muzică și activitate cultural-artistică și autor al unor importante volume de istoriografie muzicală. De asemenea, sunt numeroase lucrările coordonate sau îngrijite de prof.dr. Constantin -T. Stan, volume deosebit de valoroase pentru istoria culturală a Banatului. Aproximativ 30 de volume dedicate fie mișcării corale din Banat (Reuniuni de cântări, coruri, Societăți corale etc.), fie unor personalități aproape și pe nedrept uitate (Zeno Vancea, Dimitrie Stan, Laurian Nicorescu, Titus Olariu, Victor Vlad Delamarina, György Kurtág, Aurel C. Popovici-Racoviță, George Enescu, Sabin V. Drăgoi, Alexandru Racolța, Liviu Tempea, Ioan Vidu, Nicolae Coman, Traian Grosăvescu și alții). Bocșeanul-belințean-lugojan Constantin Tufan Stan se dovedește a fi un profesionist în cariera sa didactică, flancat de un harnic cercetător și scriitor.
Cel de-al doilea moment al evenimentului din 19 iulie 2019 a fost dedicat lansării volumului „Ioan Vidu. Creația literară”: Culegere de studii, articole, amintiri, discursuri, pamflete, eseuri, întocmită de Viorel Cosma. Ediție adăugită și îngrijită de Constantin – Tufan Stan, volum apărut recent la editura Eurostampa din Timișoara. Cartea a fost prezentată de Gabriela Șerban și Constantin Tufan Stan, delicioase fiind fragmentele autorului Ioan Vidu prezentate prin lectură publică de îngrijitorul ediției.
Un moment interesant și binevenit a fost cel propus de istoricul Mihai Vișan. Centenarul Unirii Banatului cu România precum și cei 300 de ani de metalurgie bocșeană au fost subiectele dezbătute de către prof. dr. Mihai Vișan, teme abordate succint, ca un preambul al unei viitoare întâlniri culturale.
Alt moment interesant desfășurat în cadrul evenimentului a fost cel propus de scriitorul și bibliotecarul Erwin Josef Țigla, președintele Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, și anume: prezentarea unui exponat de filatelie și numismatică „România și Uniunea Europeană”.
Trecerea de la astfel de prezentări și dezbateri – deosebit de serioase și interesante – la poezie și inspirație poetică, a fost făcută, nu printr-un recital de muzică, așa cum era gândit evenimentul, ci tocmai prin poezie. Poeți precum Costel Simedrea (Reșița), Ion Grecu (Reșița), Daniel Luca(Timișoara), Adalbert Gyuriș (Germania), Doina Gârboni (Bocșa), Ion Rășinaru (Anina), Olivera Stoianovici (Belgia) și Ovidiu Gligu (Belgia) au dedicat un popas poetic publicului prezent, recitând din creații proprii.
Momentul care a încheiat prima parte a evenimentului din 19 iulie 2019 de la Bocșa a fost tot unul dedicat cărții. De astă dată, unui volum de poezie semnat de Ovidiu Gligu. Ovidiu Gligu s-a născut la Oravița în 1969, a trăit la Reșița, a frecventat Cenaclul „Semenicul” din Reșița și de 9 ani trăiește în Belgia. Este căsătorit cu poeta Olivera Stoianovici și amândoi sunt profesori de religie ortodoxă în Belgia.
Ovidiu Gligu a publicat în 2002 o plachetă de versuri la editura Marineasa din Timișoara, intitulată „Codul de bare”, iar în 2018 publică volumul de versuri „Poemele fericirii” la Brăila, la editura „Sf. Ierarh Nicolae”.
Ovidiu Gligu se regăsește în paginile volumului „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” de Gh. Jurma, volum apărut în acest an, 2019, la editura TIM din Reșița; tot aici se află o consemnare a poetului Iosif Băcilă care amintește de o antologie intitulată „Mai blânzi decât liniștea ochilor”, iar între scriitorii prezenți în această carte se află și Ovidiu Gligu (2009).
Reprezentativ este și interviul Corneliei Dunăreanu la Banat TV în cadrul emisiunii „Cafeaua de dimineață” (2019).
Se cuvine prezentarea succintă și a soției poetului Ovidiu Gligu, Olivera Stoianovici Gligu, cu următoarele precizări: s-a născut la Reșița, este absolventă a Școlii Populare de Artă Reșița, secția pictură și absolventă a Facultății de Teologie, UEM Reșița, iar debutul literar s-a produs în revista „Bocșa culturală” An VII, nr. 1 (52)/ 2006, p. 24. Publică în reviste de cultură precum: „Bocșa Culturală”, „Orient Latin”, „Reflex”, „Confluențe”, „Interferențe” și „Dunărea de Jos”, precum și în volumul colectiv “Viziuni” editat de Casa de Cultură a Studenților Reșița.
Olivera Stoianovici este cea care a realizat coperta volumului „Poemele fericirii”, precum și ilustrațiile cuprinse în această carte a soțului său. Iată, o familie de poeți, de artiști bănățeni, trăitori pe tărâmuri străine, dar care se reîntorc cu bucurie, de fiecare dată, în Banatul natal, astăzi, 19 iulie 2019, și la Bocșa.
Despre „Poemele…” lui Ovidiu Gligu și despre parcursul poetic al acestuia au vorbit criticul literar Gheorghe Jurma și pr.dr. Boris Tasici.
Trebuie subliniat faptul că, nici nu se putea un spațiu mai potrivit pentru un astfel de eveniment! Extraordinarele lucrări ale maestrului Lucaci au înnobilat momentele culturale, le-au îmbrăcat în Lumină și Frumusețe! Cu siguranță, dacă maestrul ar fi fost prezent, ar fi fost mândru de toată această „paradă” culturală! Și încântat de oamenii aleși prezenți cu bucurie în acest spațiu al păcii și luminii…
Cea de-a doua parte a evenimentului „La Bocșa, de Sf. Ilie” propus de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” s-a desfășurat la sediul instituției, în sala Centrului de Tineret „Vasiova”, și a debutat cu vernisajul expoziției de pictură semnată Viorel Coțoiu.
Despre artistul Viorel Coțoiu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, și despre lucrările expuse, a vorbit criticul de artă, dr. Ada D. Cruceanu.
Întâlnirea de la Bocșa din 19 iulie 2019 prilejuită de sărbătoarea Zilelor Orașului și a Sf. Proroc Ilie Tesviteanu s-a încheiat cu tradiționalul tort aniversar, dedicat revistei „Bocșa culturală” la cei XX de ani de apariție, dar și cu poezie, Cartea dovedindu-se a fi regina care a tronat și ocrotit evenimentul. Poeții prezenți și-au prezentat cărțile și au recitat din ele în curtea bibliotecii, într-un spațiu original, plin de naturalețe.
S-a încheiat un eveniment, un eveniment complex, constituit din mai multe ample evenimente, dar nu s-a încheiat ziua. Ziua de 19 iulie 2019, la Bocșa, s-a prelungit până a doua zi, cu un pelerinaj la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” al cărei Hram l-au sărbătorit credincioșii ortodocși, dar și cu un program folcloric și unul de muzică pop oferite cu generozitate de autoritățile locale și Casa de cultură cu prilejul Zilelor Orașului Bocșa.
