Constantin Diaconovici Loga comemorat la Caransebeș

Cu prilejul împlinirii a 250 de ani de la nașterea marelui om de cultură bănățean Constantin Diaconovici Loga, dar și 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a regretatului pedagog, Episcopia Caransebeșului a organizat  evenimentul cultural intitulat „Constantin Diaconovici Loga. Omul și Pedagogul”.

Astfel, miercuri, 11 noiembrie, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a oficiat o slujbă de pomenire în memoria profesorului Constantin Diaconovici Loga, la Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Caransebeș.  În cimitirul din curtea bisericii își doarme somnul de veci pedagogul Loga. De asemenea, au fost pomeniți și preotul-compozitor Timotei Popovici și revoluționarul pașoptist Eftimie Murgu.

Evenimentul a continuat la Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură din Caransebeș, unde s-a vernisat o expoziție foto-documentară ce ilustrează viața și activitatea omului de cultură C. D. Loga.

Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Caraș-Severin, Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și Colegiul Național „C. D. Loga” Caransebeș.

„Constantin Diaconovici Loga a fost un om care și-a pus amprenta în educația tinerilor și care a fost un deschizător de drumuri în cele ale pedagogiei. A fost un pedagog desăvârșit, dar și un iubitor de cultură, un scriitor iscusit și nu în ultimul rând un bun creștin dreptmăritor și un bun român, făuritor de limbă și cultură românească. A predat nu numai discipline filologice, ci și materii teologice, cum ar fi Tipicul și Muzica bisericească, atât la Arad cât și aici la Caransebeș. La Arad din 1812 și la Caransebeș din 1832. Așadar, se cuvine ca astăzi în «Betleemul», dar și «Ierusalimul» profesorului și pedagogului C. D. Loga, să spunem din toată inima, preoți, dascăli, autorități locale, credincioși și credinciose, «Veșnică pomenire!» celui care a iubit cu toată ființa lui biserica strămoșească și școala românească”, a subliniat Părinte Episcop Lucian.

La aceast eveniment au participat autorități locale, preoți, profesori, elevi și mai mulți oameni de cultură, care au pus în valoare ceea ce C. D. Loga a făcut pentru cultura română, limba română și educația din granița bănățeană.

„A fost o personalitate care a pledat pentru unitatea dintre oameni, pentru cultivarea și dezvoltarea limbii române, dar în egală măsură a fost o personalitate care a pus în valoare necesitatea îmbinării a tot ceea ce înseamnă intelectual cu cultura duhului. Drept pentru care el rămâne în conștiința noastră mai mult decât un om de cultură, rămâne un adevărat teolog, pentru că printre contribuțiile sale putem să numărăm cărți de cult care au fost utilizate mai bine de 100 de ani în cultul divin public din Banat și este suficient să amintim de Tipicon, Octoih și Catavasier”, a arătat părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului.

La final, elevii de la Colegiul Național C.D. Loga au transmis printr-un mesaj video gânduri cu privire la cel ce patronează instituația de învățământ din Caransebeș. Evenimentul a fost transmis online,  respectându-se toate măsurile de igienă și distanțare fizică. Expoziția foto-documentară rămâne accesibilă publicului încă două săptămâni.

Constantin Diaconovici Loga a fost un educator, pedagog și scriitor român. El s-a născut la Caransebeș la 1 noiembrie 1770. Studiile primare le-a făcut în Caransebeș iar cele gimnaziale, la Lugoj. Mai apoi, a studiat dreptul și științele politice la Pesta. Aici a lucrat până în 1812 ca învățător și a fost cantor la Biserica Ortodoxă din Pesta. Întors la Arad, a lucrat timp de 18 ani ca profesor la Preparandia Română. A predat la catedra de „gramatică și concept românesc”, dar a fost și profesor de tipic și cântare bisericească.

În 1830 a fost numit în funcția de director al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene. A dus o neobosită activitate pentru a organiza învățământul în limba română din Banat și a publicat mai multe volume dintre care unele au rămas în manuscris. A trecut la cele veșnice în anul 1850 și este înmormântat în cimitirul Bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, necropola Episcopiei Caransebeșului.