Expoziție de carte – In memoriam Constantin Gruescu

În perioada 25 – 29 ianuarie 2021, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a fost organizată o expoziție de carte la un an de la plecarea la cele veșnice a colecționarului mineralog de la Ocna de Fier, Constantin Gruescu.

         Deși nu foarte bogată, expoziția In memoriam nea Costică Gruescu a fost cea mai vizitată dintre expozițiile lunii ianuarie. Potrivit scriptelor, 44 de utilizatori ai serviciilor bibliotecii au admirat, în această perioadă, cărțile și pietrele expuse.  Trebuie să precizez că pietrele inserate între cărți nu sunt valoroase decât prin faptul că au fost dăruite, cu ani în urmă, chiar de către colecționar și, probabil, sunt desprinse, sunt rupte, din bogăția Munților Dognecei. Așadar, nu au decât valoare sentimentală.

Constantin Gruescu, tehnician miner de profesie și renumit colecționarmineralog de la Ocna de Fier, s-a născut în 12 aprilie 1924 la Docnecea și s-a stins în 22 ianuarie 2020 la Ocna de Fier, județul Caraș-Severin.

Nea Costică a fost un autodidact. A absolvit şapte clase şi trei cursuri de specializare, dar  a studiat numeroase tratate de mineralogie româneşti şi străine. Profesia de bază: controlor tehnic în siderurgie şi minerit.

A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.

Pasionat de scris, Constantin Gruescu are lucrări de profil publicate în România, Ungaria, Austria; dar a fost și un mare iubitor de muzică, de poezie, de artă, apropiindu-se de importanți scriitori și artiști plastici, reușind să adune în ”Casa Binelui” de la Ocna de Fier și o importantă colecție artă (pictură, sculptură etc.), precum și o bibliotecă impresionantă.

Ca pasionat de muzică, avea un glas frumos, o voce bună și, fiind un creștin ortodox practicant, adesea îl găseam cântând în strana Bisericii din Ocna de Fier.

De asemenea, a fost un pasionat al condeiului, a cochetat și cu poezia, multe dintre creațiile sale găsinde-se în pagini de revistă sau carte. Prima poezie publicată a fost cea dedicată lui tanti Mia și apărută în revista „Vasiova” a lui Tata Oancea în 1943 intitulată „Mărioara de la Bocșa”.

Volume la care Constantin Gruescu este fie autor, fie coautor, fie personaj principal, fie povestitor, nu sunt multe, dar cele existente sunt deosebit de frumoase și importante. Pe acestea le-am expus și noi:  L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik (Timişoara. ArtPres. 2004); Nestemate ale Banatului Montan. (Reşiţa. Banatul Montan. 2005); Sânziene (versuri). (Reşiţa. Casa Revoluţiei. 2005);  Florile din grădina mea…Les fleurs de mon jardin.… (DCCPCN Caraş-Severin. 2006 și cea de-a II-a ediție în 2008); Lumina din adâncuri. Fabuloasa viaţă a lui Constantin Gruescu. (coautor). (Deva. EMIA. 2006); Cu focul inimii stingând  flăcări vrăjmaşe: amintirile unui fost pompier militar(Reşiţa. Neutrino. 2007).

Referinţe despre Constantin Gruescu și Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. 1976; La paradisul mineral Gruescu/ Nicolae Sârbu. Reşiţa. Timpul. 2001; Crucea lumii/ Rodica Mihu. Reşiţa. Modus P.H. 2006; Stânci şi minerale în istoria Banatului montan. Muzeul de mineralogie estetică „Constantin Gruescu”/ Nadia Potoceanu manager proiect implementat de Fundaţia Activity; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bocșa: Viziuni=Bokschan: Visionen/coordonatori și prefață Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla. Reșița: ”Banatul Montan”, 2014. 

În 22 ianuarie 2020 s-a stins o legendă a Banatului, lăsând în urmă o minunată colecție de minerale, mult mai săracă acum, fără custode; lăsând în urmă cărți și tablouri; lăsând în urmă vise. Vise pe care urmașii ar vrea să le realizeze. Luminița Gherman, una dintre nepoatele lui nea Costică, a vizitat expoziția și a mărturisit că intenționează să transforme Casa Binelui de la Ocna de Fier în Casă Memorială Constantin Gruescu. Ar fi o importantă și frumoasă realizare! Iar noi, poate reușim să ajutăm cumva la împlinirea acestui deziderat! Până atunci, să ni-i amintim cu bucurie și recunoștință pe tanti Mia și pe nea Costică Gruescu de la Ocna de Fier… Veșnică fie-le memoria!