Publicația „Foaia Diecezană”, aniversată, la 135 de ani de la înființare, în cadrul Colocviilor revistei „Reflex”

Sâmbătă, 26 iunie, Muzeul Banatului Montan Reșița, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, a organizat, la sediul instituției muzeale, cea de-a XX-a ediție a Colocviilor revistei „Reflex”, în cadrul căreia s-a aniversat, pe lângă prezentarea și sublinierea importanței altor publicații de prestigiu din județul Caraș-Severin, și 135 de ani de la înființarea tipografiei diecezane și de la tipărirea primului număr al publicației „Foaia Diecezană”.

Ca reprezentant al Editurii Episcopiei Caransebeșului, a participat părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului, care a evidențiat, în discursul său, legătura dintre tiparul de la Caransebeș și tiparul de la Reșița:

„Reprezint Editura Episcopiei Caransebeșului cu cea mai veche publicație și doresc să subliniez nu doar importanța Foii Diecezane, ci și a tiparului românesc și bănățean, și aș începe cu legătura dintre tiparul de la Caransebeș și tiparul de la Reșița, reprezentate de Simion Pocrean și Adrian Diaconu. Simion Pocrean este cel care a înființat renumita editură din Reșița, în a doua jumătate a secolului XIX, și care îl consiliază pe episcopul Ioan Popasu în înființarea editurii diecezane de la Caransebeș. Adrian Diaconu este arhitectul care a proiectat calea ferată Caransebeș – Reșița, Reșița – Bocșa, cel care proiectează clădirea care va găzdui primul tipar diecezan de la Caransebeș, visul împlinit al episcopului Popasu. Tipografia românească, pe atunci, reprezenta un ideal, dar nu un ideal static, ci un ideal dinamic, pentru că, odată înființat la Caransebeș, tiparul românesc a păstrat, mai departe, idealul național, nu doar o informație, nu doar culturalizarea sau spiritualizarea poporului, ci consolidarea unui ideal național.”

De asemenea, părintele Casian a menționat și câteva repere istorice despre tipografia diecezană, precizând faptul că soarta tiparului diecezan de la Caransebeș s-a îngemănat cu soarta Episcopiei Caransebeșului, care s-a desființat în anul 1949 și s-a reînființat în 1994, mulțumind totodată părintelui Vasile Petrică, protopop onorific al Protopopiatului Reșița, pentru contribuția substanțială adusă la reînnodarea tradiției tipografice în anul 1995, prezent la eveniment ca alt important reprezentant al tipografiei Eparhiei Banatului de Munte.

În continuare, au fost prezentate mai multe numere reprezentative ale „Foii Diecezane”, precum primul număr al revistei de la înființare, ultimul număr dinaintea desființării Episcopiei, primul număr al ultimului format, respectiv primul număr aniversar din anul 2016, anul în care revista Foaia Diecezană a împlinit 130 de ani de la înființare, și cel mai recent număr apărut, pe care părintele Casian le-a prezentat subliniind calitatea fiecărui număr, calitate redată de prezența unui ideal care mâna scriitorii în realizarea articolelor Foii Diecezane:

„Parcurgând tiparul românesc diecezan, am identificat, în fiecare număr și în fiecare publicație, un ideal. Vorbeam de idealul național, în anul 1918, ulterior, idealul cultural sau de culturalizare și de emancipare. Am identificat idealul rezistenței în timpul regimului comunist, iar, după reînființarea Episcopiei, și acest ideal de împlinire.”

Pe lângă publicația „Foaia Diecezană”, în cadrul Colocviilor, au fost prezentate și alte cărți valoroase din punct de vedere științific, lucrări cu caracter istoric, ieșite de sub Editura Episcopiei Caransebeșului, aflate nu doar sub condeiul preoților și al profesorilor de teologie, ci și al  unor reputați istorici, precum Constantin Brătescu, și cercetătorul din Banatul sârbesc, Mircea Măran. De asemenea, au fost menționate volumul de poezii al lui Costel Simedrea și volumele de prezentare ale Colecției muzeale a Episcopiei Caransebeșului și Catedralei Episcopale din Caransebeș, al căror autor este chiar părintele Casian Rușeț.

În încheierea discursului său, părintele consilier a adresat o întrebare menită să trezească conștiința generației tinere, prezentând totodată recunoștința Episcopiei Caransebeșului față de organizatori pentru râvna promovării culturii bănățene:

„Îmi adresez și vă adresez o întrebare. În prezent, care este idealul culturii române? Mai avem ceva de spus? Spun aceasta și în contextul în care se relativizează nevoia de cultură, nu în județul Caraș-Severin, nu în Banat, ci într-o lume internațională post-modernă și suprasecularizată.  De aceea, poate întorcându-ne câteodată la aceste idealuri zugrăvite în aceste capodopere, ne putem fixa și noi următorul ideal.”

Evenimentul s-a organizat pe două secțiuni, cea dintâi fiind dedicată aniversării publicațiilor „Foaia Diecezană” și „Banatica” și prezentării editurilor și publicațiilor periodice de cultură și spiritualitate. În a doua secțiune, auditoriul s-a delectat cu un recital poetic intitulat „La umbra unui titlu de poem: Corona” (Paul Celan, 1948).

Printre cei prezenți la eveniment, s-au numărat oficialități locale, directori de edituri, editori, coordonatori de publicații periodice de cultură și spiritualitate din Caraș-Severin, poeți din județ, colaboratori ai revistei „Reflex”, istorici și oameni de cultură. (Roxana Novacovici)