Un demers filosofic inedit

Luni, 18 iulie, la Biblioteca Germana Alexander Tietz din Reșița a avut loc lansarea lucrării „Aspecte religioase și teologice în viața, gândirea și opera filosofilor” volumele I și III, având ca autor pe părintele dr. Alin Muntean de la Parohia „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Anina.

În prezența unui distins auditoriu, autorul și-a prezentat demersul filosofic inedit, respectiv sintetizarea ideii de Dumnezeu în gândirea filosofilor antici și a filosofilor arabi din Evul Mediu. Întâlnirea a fost moderată de către gazda evenimentului dl. Erwin Joseph Țigla, Președintele Forumului Democratic German din Județul Caraș Severin. Din partea Episcopiei Caransebeșului a fost prezent părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier eparhial. În deschiderea evenimentului părintele Casian Rușeț a făcut o prezentare succintă a autorului, devenit deja consacrat prin volumele anterioare apărute, dar și printr-o activitate didactică articulată în orașul Anina, unde slujește atât în calitate de preot la Parohia „Sf. Împărați Constantin și Elena”, cât și ca dascăl de filosofie. În prelegerea sa, părintele consilier a făcut câteva remarci asupra capacității de sinteză a autorului, care a adunat în cele două volume nu numai informații privind viața și gândirea filosofilor, ci mai ales aspecte teologie din curentul filosofic pe care aceștia l-au generat. A fost transmis totodată gândul de prețuire al Părintelui Episcop Lucian pentru acest efort editorial, precum și aprecierea Preasfinției Sale pentru preocupările părintelui autor, care îl confirmă ca intelectual al comunității pe care o păstorește.

În prelegerea de prezentare a volumelor, părintele Alin Muntean a amintit: lucrarea „Aspecte religioase și teologice în viața, gândirea și opera filosofilor”, realizată, deocamdată, în două volume (I și III), își propune să întreprindă o împărțire a filosofilor timpului în funcție de ideea de Dumnezeu, lucru pe care eu nu l-am mai întâlnit în lucrări de specialitate, până în acest moment. Nu exclud, însă, posibilitatea ca să existe și astfel de tratate, cu toate că o astfel de împărțire, deși acceptată, nu este și  consacrată, precum împărțirea filosofiei pe domenii: ontologia, gnoseologia, praxeologia și axiologia, sau pe teme: omul, morala,  politologia, filosofia, cunoașterea, ființa, ori clasica împărțire cronologică . Respectând demersul cronologic, am căutat să evidențiez felul în care ideea de Dumnezeu ia diferite forme de natură teologică și religioasă, prezente în viața, gândirea și scrierile filosofilor timpului. Însă, nu        m-am limitat doar să arat care sunt filosofii religioși, deși acesta este criteriul esențial al lucrării sau aspectele de viață ori ideile strict religioase, ci am surprins, în mod integrat, dimensiunea religiosului, în întreg ansamblul concepției și a vieții acestora. Așadar, am căutat să urmez deviza „totul despre toți”, filosofii care împărtășesc ideea de Dumnezeu.  

În primul volum  am  realizat o prezentare a filosofilor în cadrul curentelor sau școlilor de gândire din care aceștia fac parte: pitagoreicii, eleații, atenienii, stoicii, gnosticii, neoplatonicii, dar și din perioada creștină patristică. Volumul al– III-lea este dedicat filosofilor arabi medievali, care sunt de trei categorii: hispanici sau europeni, iranieni și irakieni. Ceea ce este important de subliniat în filosofia arabă este aspectul ei peripatetic , aristotelic și neo-platonic cazul lui Avicenna, numit Ibn Sina și Averroes sau Ibn Rushd, pe numele său de arab din Andaluzia, a mai precizat autorul.

În cadrul evenimentului a mai luat cuvântul prozatorul Nicolae Sârbu din Reșița, care a apreciat efortul autorului, dar și rolul pe care părintele Alin Muntean îl are în comunitatea pe care o păstorește. În această ipostază domnul Nicolae Sârbu i-a dedicat un capitol dintr-un volum de proză, în care descrie viața orașului Anina, în care se regăsește personalul părintelui Alin Muntean.

Un cuvânt de apreciere asupra întregii activități literare a fost rostit de către domnul Gheorghe Jurma, prozator, poet, critic și istoric literar din Reșița. Domnia sa a apreciat capacitatea de sinteză asupra unui domeniu atât de vast și sensibil, cum este cel al gândirii filosofice. În calitate de critic literar, domnul Gheorghe Jurma a apreciat acuratețea exprimării în operele părintelui, care s-a remarcat atât prin lucrările elaborate academic, dar și prin volume de poezie religioasă cu caracter dogmatic.