Sărbătoarea Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul la Catedrala episcopală din Caransebeș
30 August 2020Sâmbătă, 29 august, când Biserica Ortodoxă prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, unul dintre cele șase praznice închinate Sfântului Ioan, Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, alături de un sobor de preoți și diaconi, la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.
La timpul potrivit, credincioșii care s-au pregătit pentru a-L primi pe Hristos în trupul și sufletul lor, prăznuind tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul prin post și rugăciune, s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului, având credința trezirii din beția patimilor și nădejdea dobândirii unei vieți duhovnicești curate, asemenea Sfântului Proroc.
În încheiere, cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Gheorghe Tistu, care a subliniat importanța praznicului tăierii capului celui mai mare născut din femeie:
„Acesta este un praznic pe care Biserica noastră dreptmăritoare l-a așezat la loc de cinste, într-o zi de post, pentru că, ceea ce s-a petrecut atunci cu Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este, pentru noi, creștinii, o amintire tristă, nu pentru că sărbătoarea în sine este tristă, deoarece noi știm că, pentru sfinți, după o viață în care L-au purtat în sufletele lor pe Dumnezeu și L-au mărturisit pe Hristos, martiriul a fost un prilej de bucurie. Dar, pentru a înțelege însemnătatea duhovnicească a praznicului, trebuie să luăm aminte la detaliile pe care Sfântul Marcu le oferă, în Sfânta Evanghelie, cu privire la evenimentul tăierii capului Sfântului Proroc ”.
În continuarea cuvântului de învățătură, părintele Tistu a evidențiat asemănarea dintre oamenii de astăzi și împăratul Irod, cel din a cărui poruncă s-a tăiat capul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, subliniind consecințele păcatului, dar și rolul postului în lupta împotriva patimilor:
„Dacă citim cu atenție, vedem unde duce păcatul, stilul de viață care cuprinde ospățul peste măsură cu mâncare și băutură, desfrâul, un stil de viață care ne ia ca un val, ușor, ușor, și mergem într-un punct atât de negru și de întunecat încât nu mai vedem nimic altceva în afară de noi înșine, de mândria noastră, de nebunia noastră. De fiecare dată, ne lăsăm amăgiți de diavolul și, de multe ori, spunem cuvinte și facem lucruri pe care, după aceea, le regretăm. De ce? Pentru că nu căutăm întâi Împărăția lui Dumnezeu! Așadar, nebunia aceasta a păcatului a făcut ca însuși împăratul să devină ca cei din urmă oameni. De aceea, praznicul este în zi de post: pentru ca noi, postind, să nu ne asemănăm lui Irod, care, ospătându-se peste măsură, i-a cerut Salomeei să-i danseze, iar ca răsplată, i-a dat Capul Sfântului Ioan, și, de asemenea, pentru a ne asemăna și noi vieții postitoare a Sfântului Proroc”.